Antisemitismul, cea mai brutală formă de ură în Europa, a avut punctul culminant în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Atunci, prin lagărele de concentrare şi de exterminare umană ale nazismului odiosului criminal Adolf Hitler, au pierit şase milioane de evrei, dintre care peste un milion şi jumătate au fost copii. Ceea ce s-a petrecut în acea perioadă a fost „holocaust”, adică exterminare prin ardere completă. Pentru aducere aminte a celor întâmplate şi pentru păstrarea memoriei celor dispăruţi în chinuri groaznice, în fiecare an, la 27 ianuarie, se marchează Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, transmiţându-se din generaţie în generaţie. În urmă cu 71 de ani, la 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de concentrare şi de exterminare, Auschwitz-Birkenau (acum în Polonia), a fost eliberat. După cum se ştie, uitarea duce la repetarea oricărei acţiuni trecute, iar aceea, atât de nefastă, un adevărat flagel mondial, nu trebuie uitată, ci, invocată – mereu – pentru prevenirea actelor de genocid. Credinţa în demnitate şi valoarea fiecărui pământean, dreptul lui de a trăi fără discriminare şi în mod egal în faţa legii, cu semenii lui, sunt stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
În acest context, datorită şi faptului că, în acest an, România va prelua preşedinţia forumului interguvernamental IHRA (Alianţa Internaţională de Comemorare a Holocaustului), la 1 februarie 2016, în oraşul Şimleu Silvaniei, Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, Primăria şimleuană, Consiliul Local Şimleu Silvaniei şi Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” Sălaj, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi asociaţiile „Judaica” (Cluj-Napoca) şi „Tikvah” (Oradea) au organizat conferinţa internaţională „Holocaust şi valori identitare evreieşti în Sălaj”.
Activităţile au început cu vizitarea Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord şi cu primirea oficială a participanţilor de către ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei, în sala mare a Primăriei şimleuane. Printre invitaţi s-au aflat: reprezentanţi ai instituţiilor amintite şi ai comunităţilor evreieşti din: Israel, Bucureşti, Bihor, Cluj, Satu Mare şi Sălaj; cercetători şi specialişti ai Holocaustului; personalităţi cultural-istorice; invitaţi de seamă; elevi; oameni de presă.
După intonarea Imnului de Stat al României şi cel al Israelului de către elevul Eduard Man (CN „Simion Bărnuţiu” Şimleu Silvaniei) la vioară, drd. Daniel Stejerean – director al Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, coordonatorul întregului protocol, a salutat şi a prezentat invitaţii, a reliefat într-un mod inedit scopul acestei conferinţe internaţionale, amintind de proiectele educaţionale tematice ale cadrelor didactice din oraş şi de prima ediţie a Olimpiadei Naţionale privind Holocaustul. De asemenea, a mulţumit partenerilor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment cultural-educativ, precum şi reprezentanţilor mass-media pentru susţinerea şi promovarea acţiunilor desfăşurate de muzeu. În acest context, au susţinut alocuţiuni adecvate, cu reală competenţă, domnii: ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, Daniel Săuca – director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Mile Lajos – consul general al Ungariei la Cluj-Napoca ( traducător, prof. Berek Stefan – viceprimar şimleuan), Emilia Teszler – preşedinte al Asociaţiei „Tikvah” din Oradea şi Zvika Kfir – rabin de Braşov (traducător din engleză, drd. Daniel Stejerean). Domnul Daniel Stejerean a înmânat fiecăruia câte o diplomă simbolică, broşura „Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord şi cartea „Furtună împotriva inocenţilor: amintirile Holocaustului şi alte istorisiri”, scrisă de şimleuanca Elly Berkovitz Gross (supravieţuitoare a Holocaustului), cu sprijinul Editurii Silvania din Zalău.
În plus, Daniel Stejerean a felicitat elevii pentru implicarea lor în proiectul de înfrăţire dintre CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei şi Liceul Brener din Petach Tikva din Israel, cei care au predat ştafeta proiectului colegilor din clasa a IX-a, pentru a duce mai departe tradiţia. În această conjunctură, eleva Daniela Pop a ţinut o scurtă, dar pilduitoare cuvântare.
Întimpul pauzei, participanţii au admirat expoziţia de pictură despre viaţa şi tradiţiile evreieşti, etalată de Emilia Teszler – originară din Şimleu Silvaniei.
Sesiunea de comunicări a fost atrăgătoare, urmărită cu interes de întreaga asistenţă. Autorii şi temele abordate au fost: Amitai Pollak (Israel, cu obârşii şimleuane) – „Familii de evrei din Şimleu Silvaniei înainte de Holocaust”; prof. dr. Gideon Greif (Israel, istoric-şef la Institutul Educaţional, de Documentare şi Cercetare în domeniul Holocaustului „Shem Olam” şi cercetător la Fundaţia pentru Proiecte şi Studiul Holocaustului din Miami, Florida, SUA) – „Auschwitz, cel mai mare lagăr de concentrare şi de exterminare şi trupele Sonderkommando”; prof. Mugur Vărzariu (Bucureşti, artist, militant pentru drepturile omului şi ambasador al World Vision România) – „Holocaustul şi artele vizuale”; drd. Cristina Tomuleţ ( Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) – „Drepturile omului”; rabinul Zvika Kfir – „Iudaismul după Holocaust”. În această conjunctură, şi-au exprimat punctele de vedere, domnii: Décsei Nicolae – preşedinte al Comunităţii Evreilor din Satu Mare, Eva Galambos – redactor la publicaţia „Realitatea Evreiască” din Bucureşti şi Robert Schwartz – preşedinte al Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca.
În final, Daniel Stejerean a înmânat celor prezenţi câte o „Diplomă de Participare” şi broşura „Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord”, mulţumindu-le pentru sprijinul acordat în organizarea şi în desfăşurarea acestei conferinţe internaţionale.
Cu prilejul importantei întruniri, Alex Hecht – preşedintele fondator al Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, a oferit un dineu la conacul familiei sale din comuna sălăjeană Nuşfalău, unde cei prezenţi şi-au depănat amintirile, făcând „planuri” pentru activităţile viitoare.
Prof. Marin ŞTEFAN
