La Ip, comemorarea martirilor cu adoraţie şi gratitudine!

Motto: „Martirajul este la capătul unui drum pe care n-aş fi mers niciodată”.
Anatole FRANCE (1844 – 1924), poet, prozator şi critic literar francez

Joi, 14 septembrie 2017, în comuna Ip (atestată documentar în anul 1208), declarată „Localitate Martir a Neamului Românesc” (prin legiferarea Parlamentului României, în anul 1995), s-au comemorat martirii, cu adoraţie şi gratitudine! Această celebrare solemnă a fost prilejuită de împlinirea a 77 de ani de la asasinatul barbar comis de trupele horthyste asupra românilor din frumoasa aşezare, situată în partea de vest a Sălajului, la poalele Colinelor Toglaciului, pe cursul superior al Râului Barcău. Acest omor cu premeditare s-a întâmplat în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, din cauza abuzivului Dictat de la Viena, din 30 august 1940. Atunci, au fost omorâţi 157 de oameni nevinovaţi şi lipsiţi de orice apărare, de la copii şi femei însărcinate, până la bărbaţi robuşti şi la bătrâni, ca urmare a unui motiv inventat, unul mincinos şi înşelător, pentru justificarea acestei acţiuni criminale. Ce a urmat a fost ceva groaznic, de nedescris, pentru paşnicii români. Şi, culmea!, detestabilul masacru a avut loc în Ziua Înălţării Sfintei Cruci, de parcă dezgustătorul Horty Miklós şi „honvezii” lui, în frunte cu lt. Vasvári Zoltán şi în cârdăşie cu câţiva maghiari localnici, n-ar fi fost creştini…
În acest context, prima parte a ceremoniei a avut loc la Mormântul Eroilor, unde, pe placa de pe groapa comună, sunt inscripţionate numele şi vârsta celor 157 de victime ale acelui masacru abominabil. Au fost prezente multe persoane, printre care s-au aflat urmaşi şi rude ale martirilor, locuitori ai comunei şi nu numai, oficialităţi locale şi judeţene, oameni de cultură, reprezentanţi ai: unor instituţii sălăjene, partide politice, Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria”, Asociaţiei sălăjene a românilor persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi din motive etnice, copii, elevi şi studenţi (Nota Bene!), invitați etc. Mai întâi, în faţa sutelor de credincioşi, s-a săvârşit slujba de pomenire a martirilor de către preoţi ai Bisericii Ortodoxe şi ai Bisericii Greco-Catolice.
Ceremonia militar-religioasă a debutat cu primirea oficială a domnilor: Végh Alexandru – subprefect al judeţului Sălaj, col. Ştefan Toader – comandantul Regimentului 69 Artilerie Mixtă „SILVANIA” şi Márkus László – primarul comunei Ip, pe un „marş de întâmpinare” executat de Fanfara „Promenada” din Zalău (dirijor, Lucian Pop). A urmat intonarea Imnului Naţional al României şi o alocuţiune tematică a maistrului militar Nicoleta Ioana Sîrca (Garnizoana Şimleu Silvaniei), cea care a coordonat întreaga activitate, spunând, printre altele: […] „În fiecare an, sătenii din Ip – comună declarată martir în anul 1995, militarii din judeţul Sălaj, preoţii, autorităţile locale, judeţene şi centrale urcă poteca spre Mormântul Martirilor din localiattea Ip. Urcă acest drum spre istoria acestor locuri, cu respect profund pentru martirii lor, care au murit având o singură vină, aceea de a fi români”. […].
S-a continuat cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria martirilor şi cu săvârşirea serviciului religios, făcându-se şi parastasul pentru martiri. Apoi, în timpul intonării „Imnului Eroilor”, au depus jerbe şi coroane de flori: Grupul Parlamentar Sălaj, Prefectura Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Ip, Primăria şi Consiliul Local Zalău, Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, Consiliul Judeţean Sălaj, Ministerul Apărării Naţionale, Cadrele militare în rezervă şi în retragere, Asociaţia Cultul Eroilor „Regina Maria” şi Veteranii de război, Şcoala Gimnazială nr.1 Ip, Direcţia Silvică Sălaj, Parohia Ortodoxă Ip, Parohia Greco-Catolică Ip, Direcţia Judeţeană de Cultură Sălaj, Partidul Social Democrat Sălaj, Partidul Social Democrat Ip, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Unită, Partidul România Mare Bihor, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat Sălaj şi Partidul Uniunea Salvaţi România Sălaj.
Partea a doua a activităţilor de comemorare a martirilor s-a desfăşurat la Monumentul Eroilor Martiri din centrul comunei Ip (realizat de sculptorul clujean Aurel Terec, în anul 1983), unde subprefectul Végh Alexandru şi col. Ştefan Toader au primit onorul din partea Gărzii de Onoare. După intonarea Imnului Naţional al României, din nou, m.m. Nicoleta Ioana Sîrca a avut o alocuţiune, urmată de un Te Deum şi parastasul pentru martiri, precum şi de două mesaje inedite (părerea mea), urmărite cu atenţie de cei prezenţi şi răsplătite cu aplauze.
Astfel, în discursul său, Végh Alexandru, adresându-se asistenţei, a spus: „Se împlinesc, în aceste zile, 77 de ani de la masacrele horthyste ce au avut loc în mai multe localităţi din Transilvania. În judeţul nostru a plătit cu tribut de sânge şi comunitatea din Ip, motiv pentru care, la începutul fiecărei toamne, comemorăm jertfa martirilor ce au trecut atunci în nefiinţă. Trecând peste durerea imensă a pierderii unor suflete nevinovate, sălăjenii au dovedit, în cele peste şapte decenii scurse de la însângerata toamnă a anului 1940, că ceea ce s-a întâmplat în acele zile nu caracterizează nici relaţia dintre români şi maghiari, ca naţii, şi cu atât mai puţin pe cele dintre românii şi maghiarii care trăiesc împreună pe aceste meleaguri. Iertăm, dar nu uităm!, cred că
acesta ar trebui să fie sloganul care să ne caracterizeze sentimentele celor care trăim aici – români, maghiari, slovaci sau orice alte naţionalităţi. Îmi exprim speranţa că rănile trecutului s-au vindecat şi, dacă nu mai putem da timpul înapoi pentru a scrie istoria, putem privi cu speranţă în prezent şi la viitor pentru a construi împreună – românii, maghiarii şi alte naţionalităţi – o comunitate locală puternică, unită şi mai bogată spiritual şi economic. Putem alege să revedem la infinit, cu ochii minţii, ca într-un film de groază, scenele monstruoase din septembrie 1940, de la Ip, Treznea şi alte localităţi martir din Transilvania. Putem alege să ne victimizăm permanent, privind acuzator spre maghiarii care au ucis românii nevinovaţi. Sau putem alege calea dialogului, colaborării şi respectului reciproc, venind împreună la mormântul martirilor, pentru a depune, cu respect, o floare şi un pios omagiu. Peste toate acestea însă, trebuie să înţelegem că prezentul nu este vinovat pentru trecut, ci doar pentru viitor. Iar într-o Românie membră a Uniunii Europene, viitorul trebuie să fie al unităţii în diversitate. De aceea, mesajul meu este un îndemn la unitate, pentru că doar împreună ne putem clădi o viaţă mai bună. Doar împreună, cu toleranţă şi respect reciproc, putem trece cu bine peste toate greutăţile, indiferent de naţionalitatea, religia sau apartenenţa politică. Chiar dacă traversăm o perioadă cu multe provocări, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, asemenea evenimente, ca cele de la Ip şi Treznea, nu trebuie să se mai repete, iar noi, generaţia de astăzi, trebuie să lăsăm în urma noastră un viitor solid pentru copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulţumesc!”.
De asemena, Márkus László, în cuvântarea sa, a zis: „Cum am auzit, au trecut 77 de ani de la tragicul eveniment în amintirea căruia ne întâlnim aici, în mod tradiţional, la data de 14 septembrie, să comemorăm martirii comunei Ip, care au murit şi au devenit eroii noştri, ai tuturor. A trecut de atunci viaţa unui om. Nouă ni s-a dat şansa să o trăim, să ajungem la această vârstă frumoasă. De grija Domnului şi de noi depinde cum o trăim. Ne-am întrunit să ne aplecăm capul în faţa acelor consăteni nevinovaţi, care au devenit victime ale unor evenimente îngrozitoare. Morţii noştri ne transmit mesajul de iubire în loc de ură, pace în loc de război, prosperitate în locul sărăciei. Datoria noastră este să respectăm voinţa lor, să facem totul ca în comuna, în ţara noastră, în Europa noastră să clădim un viitor frumos, comun, bazat pe stimă şi respect reciproc, bazat pe înţelegere, toleranţă, dragoste pentru plaiul natal comun. Acum, când apele sunt tulburi pe tot globul, nesiguranţa, războaiele, conflictele, sărăcia domină în alte părţi ale lumii, avem şi mai mare nevoie unul de altul, de menţinerea păcii şi a bunelor relaţii între noi. Să avem grijă de tot ce am clădit împreună, atât în comunităţile noastre, cât şi în sufletele copiilor noştri. Doresc ca acest parc cu Monumentul Eroilor să devină atât parcul trecutului trist şi, totodată, parcul viitorului, al speranţelor, al prieteniei. Un parc unde îşi găseşte locul şi tristeţea şi amintirea, dar, mai ales, iubirea, fericirea şi sentimentul scump de a trăi împreună. Nu putem, unul fără celălalt, clădi un viitor sigur pentru copiii noştri decât respectând reciproc istoria, tradiţiile, cultura, religia şi limba maternă a celuilalt. Locuitorii comunei Ip înţeleg şi trăiesc zi cu zi acest mesaj. Convieţuirea noastră este exemplară. Trimit acest mesaj tuturor care gândesc altfel, ori în ţară, ori peste hotare. Stimaţi oaspeţi, dragi invitaţi, eu sunt convins că nu vom uita niciodată pe acei cetăţeni nevinovaţi, şi moartea lor ne face mai înţelepţi, mai buni, mai drepţi decât cei care au adus acele decizii, în acele vremuri. Dumnezeu să-i odihnească în linişte şi în pace! Vă mulţumesc, tuturor, pentru participare!”.

Şi acolo, odată cu intonarea „Imnului Eroilor”, au depus coroane de flori: Grupul Parlamentar Sălaj, Prefectura Judeţului Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Ip şi Consiliul Judeţean Sălaj.
Apoi, Ioan Pintea – referent la Casa Municipală de Cultură Zalău, a lansat Broşura „Eroii sălăjeni şi faptele lor”, apărută la Editura „Caiete Silvane” (ca supliment al Revistei de cultură „Caiete Silvane”), cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj. Broşura este „rodul” desfăşurării ediţiei a opta a concursului de eseuri cu acelaşi titlu, la care au participat 43 de elevi, 10 dintre ei fiind desemnaţi câştigători. În discursul său, Ioan Pintea a mai reliefat: „Concursul s-a desfăşurat cu sprijinul constant al partenerilor: Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, Biblioteca Judeţeană Ioniţă Scipione Bădescu Zalău, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Sălaj, Direcţia Judeţeană Sălaj a Arhivelor Naţionale şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, cărora le mulţumim pentru tot suportul oferit şi sperăm să îi avem alături de noi şi la ediţiile următoare ale concursului. Apariţia broşurii este materializarea parteneriatului stabilit cu Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, căruia îi mulţumim pentru implicare”. Mai multe exemplare au fost oferite unor „norocoşi” participanţi.
În continuare, s-a desfăşurat un scurt program cultural-artistic. Un grup de fete din satul Cosniciu de Sus (comuna Ip) a interpretat cântecele „Avem o ţară” şi „Doamne, ocroteşte-i pe români!”, iar Grupul Vocal al Şcolii Gimnaziale n.1 din Ip (coordonat de prof. Sorin Moldovan) a prezentat melodiile: Haidi, hai!; Rugă; Dimineţi cu ferestre deschise; Zori de zi şi Cântec de oameni. Ambele formaţii au fost răsplătite cu aplauze binemeritate de cei prezenţi. De asemenea, eleva Alice Ghile (Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, clasa a V-a) a impresionat întreaga asistenţă, interpretând „Oda martirilor din Treznea şi Ip”, pe textul lui Nicolae Ionaşcu (locuitor şi martor la masacrul de la Ip), muzica Doinei Micle şi aranjamentul pentru fanfară al dirijorului Lucian Pop.
Activităţile dedicate comemorării martirilor din comuna Ip s-au încheiat cu atractiva defilare a Gărzii de Onoare, alcătuită din: militari ai Regimentului 69 Artilerie Mixtă „SILVANIA”, mare unitate din cadrul Diviziei 4 Infanterie „GEMINA”, având în frunte Drapelul de Luptă (sub comanda mr. Florin Burghelea), un pluton al Inspectoratului de Jandarmi Sălaj (comandat de mr. Claudiu Bogdan) şi un pluton al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum” Sălaj (condus de mr. Ioan Mălan), cu onorul prezentat de Fanfara „Promenada”, precum şi cu o masă comună creştină, la Căminul Cultural din Ip.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toţi martirii neamului românesc!

Prof. Marin Ştefan