Cu ocazia împlinirii a 62 de ani de la moartea celui care a fost o puternică personalitate a vieţii politice româneşti – Iuliu Maniu, Parohia Greco-Catolică Bădăcin în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă al judeţului (CCAJ) Sălaj, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj, Clubul elevilor Şimleu-Silvaniei, Şcoala „Iuliu Maniu” Bădăcin şi Radio Maria a organizat duminică, 8 februarie, „Iuliu Maniu, simbolul speranţei şi al dorinţei de libertate”. Evenimentul comemorativ a avut loc în satul natal a lui Iuliu Maniu şi a debutat la Biserica Greco-Catolică din Bădăcin cu slujba religioasă, urmată de un parastas în memoria Familiei Maniu – la care au participat autorităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai partidelor politice, oameni de cultură din Sălaj şi din judeţele limitrofe şi nu în ultimul rând Ion Andrei Gherasim – secretarul personal al lui Corneliu Coposu.
Potrivit preotului Cristian Borz, programul activităţilor comemorative de la Bădăcin a continuat cu vizitarea Muzeului Memorial „Iuliu Maniu” aflat la demisolul bisericii, cu Simpozionul „Iuliu Maniu, simbolul speranţei şi al dorinţei de libertate”, cu o prelegere susţinută de cercetătorul ştiinţific de la MJIA Zalău, Marin Pop – „O comemorare interzisă de către Securitate – 20 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu”, dar şi cu moment istoric intitulat „Corneliu Coposu, amintiri din anii ’90” – prezentat de Ion-Andrei Gherasim. Cei prezenţi la „Iuliu Maniu, simbolul speranţei şi al dorinţei de libertate” au avut parte şi de un program artistic realizat de corul din localitate, de grupul folk şi elevii de la Clublul din Şimleu Silvaniei, dar şi de discursuri tematice.
Preotul Cristian Borz a precizat că evenimentul comemorativ este o tradiţie la Bădăcin. Aflat la cea de a XIV-a ediţie, acesta se organizează anual în preajma zilei de 5 februarie, zi în care Iuliu Maniu s-a stins din viaţă în închisoarea de la Sighet.
Iuliu Maniu – „Sfinxul de la Bădăcin”
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873, Bădăcin – Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj – 5 februarie 1953, Sighet) a fost unul dintre cei mai prestigioşi oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. A avut o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani. Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai României care a luptat împotriva tendinţelor autoritare fiind un apărător al democraţiei. S-a implicat activ în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, iar din funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent a reuşit integrarea rapidă a administraţiei din Transilvania în cea a României reîntregite. Calitatea care l-a consacrat în prim planul scenei politice a fost moralitatea ireproşabilă, motiv pentru care era numit „Sfinxul de la Bădăcin”, locul unde a copilărit şi unde la maturitate se retrăgea pentru a se odihni.
Klaus Iohannis – omagiu în memoria lui Maniu
Cu ocazia împlinirii a 62 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, preşedintele României, Klaus Iohannis a postat pe o importantă reţea de socializare un omagiu fostului mare lider ţărănist Maniu: “Aduc un omagiu recunoscător amintirii lui Iuliu Maniu, de la a cărui moarte se împlinesc 62 de ani. Prin acțiunile politice și conduita sa publică, Maniu a onorat viața politică românească și a făcut cinste națiunii române. Lupta lui pentru valorile democratice l-a făcut incomod și indezirabil pentru regimul comunist, care l-a închis în chinuitoarea temniță de la Sighet unde a și decedat. Învățătura de căpătâi pe care ne-a lăsat-o Iuliu Maniu este că trebuie să avem încredere în democrație, în reguli și instituții puternice, care să apere cea mai importantă valoare: libertatea”.
Da oare celelalte trei dictaturi l-au apreciat ?
Nu cumva Carol al II-lea le-a spus politicienilor, din categoria cărora care făcea parte şi Maniu, că sunt nişte hoţi şi tâlhari. Nu cumva a scăpat de cuţitul legionarilor, numai fiindcă s-a ascuns la Bădăcin ?
Oare de ce a făcut regele actul de la 23 august împreună numai cu cu comuniştii ? Simplu, Maniu s-a ascuns în acele zile grele pentru ţară şi nu a putut fi găsit !
Cât de mic trebuie să fii la suflet să scrii asemenea minciuni?
Carol al II-lea nu își permitea să îl înfrunte pe marele Maniu. Cât despre legionari: când s-a pus problema unei alianțe între forțele democratice, șeful acestora a semnat o hârtie și i-a dat-o lui Maniu spunând: „Dle Maniu, scrie-ți dvs. textul, suntem convinși de onestitatea dvs”. Actul de la 23 august 1944 a fost organizat de rege și Maniu. Sau invers. Drept canon îți dau să vizitezi Bădăcinul în ziua parastasului pentru Maniu!