Institutul pentru Fizica Pământului, precizări în exclusivitate cu privire la cutremurul din Sălaj

Cutremurul produs în ziua de 1 mai 2019, la ora 9, în județul Sălaj, a reprezentat, pentru foarte mulți sălăjeni, un adevărat șoc. Magnitudinea de 4 grade pe scara Richter a fost una neobișnuită pentru zona noastră, dat fiind faptul că zona seismică Crișana este una slabă, comparativ cu alte zone, mai ales cele sud și sud-estice, din România. Presupunerile unor cetățeni, dar și numeroase teorii fără nicio bază științifică, cum ar fi explozia unei pungi cu gaze naturale sau o posibilă fracturare hidraulică reprezintă, pe lângă multe alte păreri, sunt simple supoziții. Există o explicație științifică a mecanismului care a dus la producerea acestui cutremur în Sălaj, o explicație care deși poate părea complicată, oferă, în final, un fir logic al acestui eveniment de care, iată, începem să ne temem și noi.

La solicitarea ziarului nostru, reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului Bucureşti face cunoscut că structura tectonică în apropierea căreia s-a produs cutremurul de 4 pe scara Richter, din data de 1 mai 2019, din judeţul Sălaj, este ”Falia Benesat-Ciucea”. Cutremurul s-a produs la o adâncime foarte mică, de aproximativ 1 kilometru, lucru care a făcut ca mișcarea să fie simțită destul de puternic, în toate localitățile județului.

Am mai fost loviți de două seisme asemănătoare ca intensitate

În urma solicitării redacţiei Magazin Sălăjean, adresate Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului cu privire la cauzele și mecanismele producerii seismului din 1 mai, dr. inginer Constantin Ionescu – directorul institului, ne-a comunicat faptul că zona Zalău-Jibou este una cu o reprezentare sesimică redusă, așadar o zonă în care cutremurele sunt de intensitate mică și foarte rare. “Aici, în această zonă sunt cunoscute două cutremure cu magnitudine peste 4. Unul a avut loc în anul 1830, în 22 ianuarie cu magnitudine 4.5 şi altul de 4.1 care s-a produs în 26 mai 1885 (conform catalogului Romplus). Seismicitatea zonei este definită mai mult prin cutremure istorice, activitatea sesimică din prezent fiind aproape absentă. Structura zonei este fragmentată în blocuri denivelate, cu mişcări diferenţiale, separate de falii active. Principalele structuri sunt horstul Sălaj cu fundament de tip carpatic, care cuprinde mai multe blocuri: horstul Codru, grabenul Galoş-Petreu Mecenţiu şi grabenul Zalău – Cehu Silvaniei, depresiunea Satu Mare – cu fundament panonic şi blocul Oaş-Gutâi, cu fundament est-carpatic. Structura teconică în apropierea căreia s-a produs cutremurul din data de 1 mai 2019 este Falia Benesat-Ciucea. Aceasta falie permite o mişcare diferenţială a flancului estic al grabenului Zalău – Cehu Silvaniei, în raport cu flancul vestic care are o mişcare de subsidenţă (coborâre treptată a scoarței terestre, care are loc în bazinele de sedimentare). Probabil că, în cursul acestor deplasări au fost întâlnite unele asperităţi pe planul de falie (pe porțiunea de pământ) care au produs blocarea mişcării (graben – compartiment al scoarței terestre scufundat. Horst – regiune a scoarței terestre, mărginită de falii, care a rămas ridicată după scufundarea regiunilor vecine. n. red.).

Învingerea lor s-a produs prin mobilizarea unor forţe suplimentare care au fost eliberate prin intermediul energiei sesimice. Forţa care a actionat a avut o directie NE-SV paralelă la planul faliei”, a precizat dr. inginer Constantin Ionescu.

Explicația științifică oferită de  directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului arată faptul că acest cutremur s-a produs prin antrenarea unor forțe suplimentare, necesare pentru ca asperitățile (evident, de dimensiuni uriașe) existente pe falie să fie „învinse” în deplasarea celeilalte faliei de pământ.

Augusta Teșinschi &Florin Negoiță