Despre RECUNOȘTINȚĂ…

Nu reușesc să dau glas motivului real pentru care aștern aceste rânduri…Este vorba, cred, doar despre recunoștința față de un OM care mi-a fost alături, m-a ajutat la greu și mi-a purtat de grijă.
Stimate domnule Doctor Liviu GÂRBEA, încep această iscălitură de lumină sufletească prin a mărturisi că nu îmi amintesc exact când anume, unde şi cum v-am cunoscut. Cu siguranță era un eveniment cultural, pentru că dincolo de profesia de medic, pe care o practicați cu profesionalism, seriozitate și meticulozitate, ați dat întotdeauna dovadă de pasiune pentru tot ce ține de spiritualitatea românească.
A trecut ceva vreme şi am ajuns „pacient”. Știam câte ceva despre deontologia Dvs. profesională, despre atitudinea pentru meseria pe care o practicaţi, căreia v-aţi dedicat total, despre nota zece de la examenul de terminare a Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj și zece la toate specializările pe care le-ați urmat. Eram beteagă rău. Îmi va rămâne în minte pentru totdeauna că, atunci când v-am sunat să vă rog să mă ajutați, m-ați întrebat cu o doză de umor, ironie, dar cu foarte multă îngrijorare: ”Tu fată, de ce n-ai așteptat până duminică în timpul liturghiei, să mă suni?” Nu sunt suficiente cuvinte de mulţumire. Ceea ce m-a impresionat la dumneavoastră a fost meticulozitatea, seriozitatea şi responsabilitatea cu care ați tratat problema mea de sănătate. Fără urmă de superficialitate, dimpotrivă, cu calm, cu tact, încurajare, foarte tonic și plin de viaţă, comunicativ, cald şi foarte pasionat de profesie, cu multă răbdare de a asculta și de a explica, cu o doză maximă de onestitate, înţelegând realitatea problemei mele de sănătate!
Domnule Doctor, recunoscând că sunt un bolnav „dificil”, cerând iertare pentru asta, vă mulţumesc pentru grijă, ajutor şi tratamente, pentru complexitatea cunoștințelor Dvs. medicale, care au făcut să depășesc cu bine o situație dificilă și delicată.
Obișnuim să spunem că, odată cu trecerea timpului, vine cumpătarea, înţelepciunea şi profunzimea trăirilor…A fost ziua Dvs. de naștere! Cel de Sus să vă vegheze mereu, să aveţi parte de bucurii şi realizări, sănătate şi tot ceea ce vă este hărăzit să vi se îndeplinească. La mulţi ani! Primiţi petala vârstei ca pe o binecuvântare. Să vă fie rod al bucuriei şi speranţei! Steaua ocrotitoare să lumineze mereu asupra Dumneavoastră şi a celor dragi inimii Dumneavoastră. La mulţi și fericiți ani, Domnule Doctor!
Și, câteva versuri, pentru că știu că vă plac…
„Să ştii să lupţi,
când vrei să ai,
să nu regreţi
când pierzi sau dai,
să poţi să urci când alţii te coboară,
să poţi să-nduri când alţii te înşeală,
să poţi zâmbi când inima îţi plânge,
să-ţi fie cald, chiar dacă afară ninge…
Dumnezeu lucrează prin oameni, oameni printre care, pentru mine și alții ca mine, vă numărați și Dvs., Domnule Doctor!

LA MULŢI ȘI FERICIȚI ANI, DOMNULE DOCTOR LIVIU GÂRBEA!

Doina COCIȘ

5 Thoughts to “Despre RECUNOȘTINȚĂ…”

  1. Anonim

    v-o cunoscut si nu v-o pus apa in injectie

  2. Anonim

    Text haotic,ilogic.

  3. Tăunu

    Ilogic, ilogic, dar, totuşi, cu un oarecare talent literar scrisă această scrisoare. Precis că-i vorba de şefa de la cultură. Bine că nu a reuşit să reabiliteze castelul din Treznea al criminalului de război Bay !

  4. nae ledra

    Mai mult sau mai putin , toti medicii din tara au primit atentii din partea pacientilor. Ce facem , ii arestam pe toti ! Marele dezastru din sistemul medical il reprezinta plecarea lor inafara , unde sunt bine platiti ! Plecarea lui Garbea din spital , este desigur o pierdere pentru noi toti !

  5. Anonim

    Unsuros text. Grețos.
    Cît despre „deontologia”, „dedicația” și celelalte osanale, cu o căutare pe net pot fi găsite imediat și constatările procurorilor din dosarul de trimitere în judecată.

Leave a Comment