Alexandru Moldovan
O încăpere apreciată ca fiind sala tezaurului fostului oraş roman Porolissum, situată sub basilica civilă a urbei, a fost descoperită recent în urma săpăturilor arheologice realizate în acest an de o echipă coordonată de specialistul în arheologie romană Coriolan Opreanu.
Descoperirea vine în contextul unor săpături arheologice de mai mare amploare, demarate în 2015, în zona fostului municipiu din perioada Daciei romane, săpături ce au dus la identificarea unei clădiri de dimensiuni impresionante, probabil o basilică romană situată în vecinătatea pieţei forului municipiului.
„În 2018, am continuat un proiect mai vechi, pe care l-am început în 2015, şi anume basilica civilă şi forul roman, dar ne-am concentrat atenţia mai ales pe clădirea basilicii civile. Această clădire este una dintre cele mai impozante din Porolissum şi poate chiar din provincia Dacia. Avem nişte dimensiuni impresionante, de 40 pe 20 de metri. Arăta ca o hală, înaltă de peste 20 de metri probabil în Antichitate, acoperită, unde se desfăşura viaţa civică a oraşului în perioadele cu vreme mai proastă. Când era vremea bună, evenimentele se desfăşurau în for. Basilica, din păcate, ca şi alte elemente din Porolissum, numai aparent este bine păstrată, pentru că, de-a lungul Evului mediu, nu ştim precis când, s-a cărat masiv piatră din toate zonele unde există monumente, care pe vremea aceea, foarte probabil, erau cu ziduri păstrate încă la suprafaţă. Totuşi, este suficient de bine păstrată, fiind masivă şi fundaţiile foarte adânci, să ne putem face o imagine generală despre aspectul ei”, a declarat, joi, profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române.
Acesta a precizat că săpăturile din acest an au dus la descoperirea unei structuri situate sub basilică şi care este, cel mai probabil, locul unde se păstra tezaurul oraşului Porolissum.
„Anul acesta am descoperit o structură subterană interioară, cu care nu suntem foarte lămuriţi în privinţa destinaţiei, dar ar putea să reprezinte un loc destul de important pentru oraş, şi anume locul unde se păstra aşa-numitul tezaur oficial al oraşului. Sigur că nu se pune problema să mai găsim noi ceva din ce se adăpostea atunci în acest tezaur. Camera acestui tezaur era un loc sacru oarecum. În alte oraşe romane, deasupra acestui ‘aerariu’, cum se numea, se întrunea ‘ordo decurionum’ – consiliul municipal sau consiliul oraşului, ‘decurionii’ fiind cei care decideau în treburile şi în afacerile importante ale oraşului”, a subliniat Coriolan Opreanu.
În perioada următoare se vor căuta soluţii pentru punerea în valoare a clădirii, pentru a fi explicată publicului larg şi pentru a intra în circuitul turistic.
Reprezentantul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca a menţionat faptul că tot în acest an a fost cercetată din punct de vedere arheologic o clădire din zona castrului, ce se pare că a aparţinut comandanţilor militari din zonă.
„Încă de anul trecut am început un nou proiect care vizează castrul mare de pe dealul Pomăt şi care încearcă într-un timp viitor încă greu de definit să pună în evidenţă şi să cerceteze un mare ansamblu rezidenţial. Prospecţiile geofizice arată un complex de clădiri rezidenţiale care, evident, aparţinea personajelor celor mai importante din castru, comandanţilor unităţilor militare care au staţionat aici. De ce este important să cercetăm aceste clădiri? Este important să le cercetăm pentru a vedea cum un personaj de un anumit rang social trăieşte într-o provincie de frontieră. Primul rezultat pe care l-am avut încă de la prospecţie a fost că avem o locuinţă de tip mediteranean, cu o curte interioară, care are un portic de jur împrejur şi camerele dispuse pe cele patru laturi ale acestei curţi interioare. Dacă facem comparaţie cu celelalte ‘praetoria’, cum se numesc în terminologie latină locuinţele comandanţilor din castrele auxiliare, putem să observăm că nu prea există, cel puţin în Dacia Porolissensis, în celelalte castre, clădiri care să fi fost până la ora asta identificate cu astfel de curţi interioare porticate”, a menţionat arheologul.
Coriolan Opreanu a precizat că cercetarea va continua, prin metode non-invazive, precum scanări 3D, pentru investigarea complexului de locuinţe din care face parte şi clădirea deja cercetată şi în acest caz avându-se în vedere punerea în valoare a cercetărilor pentru publicul larg.
„Prima locuinţă cercetată din acest ansamblu este de dimensiuni foarte mari, dar există şi alte elemente ale acestui ansamblu. Pe prospecţii de vede pe o parte a acestei clădiri o alta, cu o curte şi mai mare ca aceasta. S-a descoperit un bazin căptuşit cu cărămidă, care e posibil să fi avut şi o încălzire sub podea. Noi încercăm să documentăm cât mai temeinic această clădire, într-o strânsă cooperare pe care am început-o anii trecuţi cu colegii de la Facultatea de Geografie a Univesităţii Babeş-Bolyai, specializaţi în tehnici de fotogrametrie cu ajutorul dronelor. În acelaşi timp, avem o nouă linie de colaborare cu Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, ce ne va furniza o scanare 3D. Prin urmare, documentarea acestei zone va fi una de excepţie. Scopul acestei documentări nu este doar unul ştiinţific, ci şi posibilitatea a fi utilizate într-un cadru mai larg. Mă refer aici la planurile Consiliului Judeţean de a realiza o machetă a acestui ansamblu al complexului arheologic Porolissum, machetă care, sigur, va fi în primul rând virtuală, dar care într-un viitor, când va exista un muzeu al sitului arheologic, va putea lua şi o formă concretă, de modelare pe planşetă. Ne străduim să îmbinăm cele două laturi: cercetarea ştiinţifică şi difuzarea rezultatelor şi satisfacerea dorinţei publicului de cunoaştere. În colaborare cu Consiliul Judeţean vrem să realizăm panouri explicative, cu informaţia adusă la zi”, a adăugat acesta.
În acelaşi context, Coriolan Opreanu a precizat că, în data de 25 septembrie, circa 250 de arheologi din ţară şi din străinătate vor fi prezenţi la „Congresul de ceramică romană”, un congres tradiţional care se desfăşoară odată la cinci ani şi care de această dată va avea loc în România, fiind organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai, Academia Română şi mai multe muzee judeţene, între care şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Una dintre zilele congresului se va desfăşura la muzeul din Zalău, oaspeţii urmând să viziteze şi castrul roman de la Porolissum.
