În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde, o mare parte din țara noastră a fost afectată de unul dintre cele mai puternice seisme din ultimele secole, cu o magnitudine 7,2 pe scara Richter. Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe în multe orașe din Sud, Est și Sud – Vest şi a luat peste 1.570 de vieţi (unele surse indică 1.576 de victime, altele 1.580 ori 1.700) și a făcut peste 12.000 de răniți. Mulți dintre cei dispăruți sub dărâmături nu au mai fost găsiți astfel încât să poată fi identificați. Din aceasta cauză, numărul morților nu a putut fi stabilit niciodată cu precizie. Cele mai multe pierderi de vieți omenești s-au înregistrat în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături, cei mai mulți dintre ei fiind salvați în ultimul moment. Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul orașului. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – s-au transformat în ruine într-o clipă. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare cinci minute mai scoteau pe cineva de sub dărâmături. Tot în noaptea de 4 martie şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale României. Actorul Toma Caragiu era pe holul blocului împreună cu bunul lui prieten, regizorul Alexandru Bocăneţ. Niciunul nu a avut şanse de scăpare, murind amândoi sub scările prăbușite. Şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea s-a stins atunci, după ce cutremurul a prins-o la intrarea în bloc, familia acesteia, soțul și cei doi copii murind, de asemenea, sub dărâmături. Au murit la cutremur și scriitorul Alexandru Ivasiuc, romanicerul Mihai Gafița și actrița Eliza Petrăchescu. Cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, tot în zona seismică Vrancea. Un alt cutremur important care a zguduit România a fost cel din 10 noiembrie 1940, de un sistem localizat tot în Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri și cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Atunci, numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea fiind în Moldova. Dintre aceștia 140 de morți și 300 de răniți erau în București. Cutremurul s-a resimțit de la Sankt Petersburg și Moscova, la Samara, Odessa și Istanbul.
Și Sălajul s-a „mișcat” în 1 mai 2019
Cutremurul din martie 1977 s-a simțit și în zona de Nord-Vest a țării, implicit în Sălaj, însă în această zonă nu s-au înregistrat pierderi de vieți omenești sau pagube materiale. În județul Sălaj, cel mai puternic cutremur din ultimele decenii a avut loc în 2019, în dimineața zilei de 1 Mai, la ora 9 și șase secunde, în zona seismică Crişana şi a avut o magnitudine de 4,2 pe scara Richter. Seismul a fost destul de puternic resimţit în Zalău și tot județul, dar și în câteva localități din Bihor și Cluj aflate aproape de granița cu Sălajul. Potrivit reprezentanților ISU Sălaj, nu au fost înregistrate victime și nici pagube materiale. Acesta a fost cel mai mare cutremur resimțit în Sălaj în ultimii 30 de ani, după seria de trei cutremure din 30/31 mai 1990. Alte cutremure resimțite în județul nostru au avut loc în 9 mai 2016, la ora 6.07, un seism cu magnitudine 2,4 produs la granția Sălajului cu județul Cluj, și în 11 septembrie 2017, la ora 6, seism ce a avut o magnitudine de 2,5 pe scara Richter.
Foto principal: Ⓒ Muzeul de Fotografie – Cutremurul din 4 martie 1977, București
