Pentru asigurările făcute la firma soției, Curtea de Apel Cluj confirmă conflictul de interese al fostului șef al DSV Sălaj

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au respins, zilele trecute, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de către fostul director al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Sălaj, Mircea Martin, față de raportul Agenției Naționale de Integritate, care l-a găsit în conflict de interese.
Decizia instanței clujene poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Mircea Martin a fost găsit, în toamna anului trecut, în conflict de interese administrativ și penal, după ce a luat decizia ca instituţia pe care o conducea să încheie nişte poliţe de asigurare cu două firme de profil la care soţia lui activa. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale de Integritate, deşi avea obligația să se abţină de la luarea deciziei sale, în timpul exercitãrii funcției publice, Martin a încheiat 51 polițe de asigurare, atât cu Societatea Asigurare-Reasigurare Astra S.A (la care soția sa deține funcția de director sucursalã), cât și cu Astra – S.C. Mirvalmar Agent de Asigurare S.R.L. (societate la care soția sa deține calitatea de asociat și a deținut funcția de administrator) și a semnat documentele care au stat la baza încheierii acestora, fără a informa șeful ierarhic cãruia îi este subordonat direct în vederea mãsurilor care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice.

Polițe de aproape 150.000 de lei

În temeiul polițelor încheiate, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sălaj a plătit celor două societăţi 143.773 lei. Totodatã, susţin inspectorii ANI, “au fost identificate elemente în sensul existentei unui conflict de interese penal”, întrucât directorul “a participat la luarea unor decizii și a îndeplinit acte prin care s-au realizat foloase patrimoniale pentru soția sa”.
În acest fel, se mai arăta în comunicatul ANI, persoana evaluată a încălcat, astfel, legislația privind conflictul de interese atât în materie administrativă, cât și în materie penală. Legea prevede că “funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii: interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice”, dar şi că “fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiazăde foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către Mircea Martin a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României.

Condamnare penală în prima instanță

Numele lui Mircea Martin apare într-un dosar de conflict de interese aflat, din luna martie a acestui an, pe rolul Judecătoriei Zalău, în care acesta este acuzat că în perioada 2010-2012, în calitate de funcţionar public al DSVSA Sălaj, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a încheiat şi a ordonanţat plata primelor de asigurare aferente pentru 32 de poliţe de asigurare, încheiate la Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA. În acest fel, susţin procurorii, societatea Mirvalmar SRL, deţinută de soţia şi socrul lui Mircea Martin, a încasat 11.423,39 de lei. Ca urmare, Martin a fost suspendat din funcţia de director al DSVSA Sălaj, până la finalizarea procesului.
În luna aprilie a acestui an, fostul șef al DSVSA Sălaj a fost găsit vinovat de conflict de interese în formă continuată şi condamnat de magistraţii Judecătoriei Zalău la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de trei ani şi şase luni, pentru că a încheiat şi ordonanţat 21 de poliţe de asigurare prin care firma soţiei şi a socrului său au încasat comisioane în valoare de câteva mii de lei. De asemenea, a fost obligat să achite cheltuieli judiciare către stat în valoare de 1.900 de lei.
Martin a atacat decizia la Curtea de Apel Cluj, primul termen fiind stabilit în 29 iunie.