Prof. Mirel Matyas – C.T. Al.Papiu Ilarian Zalău
Din punct de vedere astronomic, anul 2015 a fost unul bogat în evenimente. Parcă mai mult ca niciodată, în mass-media locală și centrală s-a vorbit de fenomele astronomice. Pe bună dreptate pentru că spre deosebire de anii trecuți, în 2015 chiar au avut loc câteva fenomene spectaculoase cum ar fi: eclipsa parțială de soare din 20 martie, ploaia de meteoriți din lunile iulie-august (cu faza maximă în noaptea de 12 spre 13 august), ”Luna albastră” din 31 iulie sau ”Super-Luna” din 29 august.
Toamna, ce va debuta din punct de vedere astronomic pe 22/23 septembrie (din punct de vedere calendaristic suntem deja în toamnă), aduce cu sine o serie de fenomene astronomice interesante. Poate cel mai spectaculos va fi cel din 27/28 septembrie, când o ”Super-Lună” se va suprapune peste o eclipsă totală de lună (vizibilă și din țara noastră). Chiar dacă termeni ca ”Super-Luna” sau ”Luna Albastră” sunt din ce în ce mai uzitați în presă, poate și datorită exotismului lor, puțini știu însă ce reprezintă. Și ceea ce este și mai grav, mulți confundă astronomia cu astrologia și pun aceste fenomene astronomice normale pe seama ”Sfârșitului lumii”. Cu siguranță este de vină și actualul curriculum școlar, care nu cuprinde nicio oră de astronomie. Haideți așadar să explicăm termenii.
Luna, singurul satelit natural al Pământului, gravitează în jurul acestuia pe o orbită eliptică, astfel încât o dată într-o perioadă de revoluție ajunge la cea mai apropiată distanță față de Pământ (moment numit perigeu), respeectiv ajunge la cea mai depărtată distanță (moment numit apogeu). Distanța medie dintre Pământ și Lună este de 384.403 km, aceasta variind între 356.410 km (Luna la perigeu) și 406.740 km (Luna la apogeu). Perioada de revoluție a Lunii este de aproximativ 27 de zile (mai exact 27 de zile 7 ore 43 minute și 11,6 secunde). Există și o mișcare de rotație a Lunii în jurul axei sale, egală cu perioada de revoluție în jurul Pământului, de aceea, pentru un observator de pe Pământ, Luna prezintă mereu aceeași față.
Datorită poziției relative a Lunii, Pământului și Soarelui, Luna prezintă diferite stadii de iluminare din partea Soarelui, cunoscute ca fazele lunii. Acestea sunt: Lună Nouă (Luna nu este luminată de Soare), Primul Pătrar (doar jumătate din Lună este luminată) – Luna apare sub forma literei D, Lună Plină (Luna este complet luminată de Soare) și respectiv Ultimul Pătrar (Luna se vede pe jumătate) – apare sub forma literei C. Fazele Lunii se repetă în acestă ordine la un interval de 29 de zile 12 ore 44 minute și 2,8 secunde.
Luna Albastră și Super-Luna
Este posibil ca uneori Luna aflată la perigeu să fie în faza de Lună Plină. Acest fenomen este cunoscut în literatura de specialitate ca ”Super-Lună” poate şi datorită faptului că fiind mai aproape de Pământ pare a fi mai mare cu aproximativ 14% şi mai strălucitoare cu aproximativ 30%. Anul 2015 are 3 Super-Luni: pe 29 august, pe 28 septembrie, respectiv pe 27 octombrie.
Un alt fenomen interesant este cel de ”Lună Albastră”. Este impropriu numit așa pentru că de fapt Luna nu-și schimbă culoarea. De regulă, faza de Lună Plină are loc o singură dată într-o lună calendaristică. Cum între durata unei luni calendaristice și perioada după care se repetă fazele lunii există o diferență, sunt și luni (rare ce-i drept) în care Luna ajunge de două ori la faza de Lună Plină. Când se întâmplă acest lucru, cea de a doua Lună Plină se numește ”Lună Albastră”. Anul 2015 a beneficiat de o ”Lună Albastră” pe 21 iulie (în luna iulie au fost Luni Pline pe data de 2 respectiv 21). Următoarea ”Lună Albastră” va avea loc pe 31 ianuarie 2018 (în luna ianuarie 2018 Luna ajunge de două ori la faza de Lună Plină, pe 2 respectiv 31). Interesant este faptul că în anul 2018 vor avea loc de două ori fenomenul de ”Lună Albastră”, așa cum am spus pe 31 ianuarie dar și pe 31 martie.
Eclipse de Soare și de Lună
Datorită poziției relative a Pământului și a Lunii în mișcarea lor de revoluție (Luna în jurul Pământului și acesta din urmă în jurul Soarelui), dar și datorită faptului că cele două orbite formează între ele un unghi de aproximativ 5 grade, se produc fenomenele astronomice cunoscute sub numele de eclipse. Dacă Luna se intercalează între Pământ și Soare avem o eclipsă de Soare, iar dacă Luna intră în conul de umbră al Pământului avem o sclipsă de lună. Ambele tipuri de eclipse se produc numai când Luna este în faza de Lună Plină. Eclipsele nu sunt vizibile din toate punctele de pe Pământ. În România, ultima eclipsă totală de Soare vizibilă a fost cea din 11 august 1999 (imortalizată într-o emisiune monetară a Băncii Naționale a României), iar ultima eclipsă parțială de Soare a fost vizibilă chiar în acest an pe 20 august (la echinocțiul de primăvară). Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România va fi una totală și va a vea loc pe data de 3 septembrie 2081. În cazul Eclipsei de Lună, Soarele, Pământul şi Luna sunt aliniate (în acestă ordine) astfel că pentru un observator fictiv aflat pe Soare, Luna nu s-ar vedea din cauza Pământului. Eclipsa de Lună se produce întotdeauna atunci când Luna este în faza de Lună Plină și se află în apropierea nodurilor (punctele de intersecție dintre orbitele Pământului și a Lunii). Datorită celor două condiții, nu orice Lună Plină produce o eclipsă. Ultima eclipsă totală de Lună a fost vizibilă din România în 10 decembrie 2011, iar ultima eclipsă parțială de Lună s-a produs pe 25 aprilie 2013. Următoarele eclipse totale de lună vizibile din România vor avea loc în anul 2018, pe 31 ianuarie și respectiv pe 27 iulie.
Eclipsele de soare și de Lună sunt grupate în serii Saros. De exemplu, eclipsa totală de lună din data de 28 septembrie 2015 face parte din seria Saros 137, serie ce conține nu mai puțin de 78 de eclipse ce s eîntind pe o perioadă de 1389 de ani!
Fenomenul astronomic din 27/28 septembrie 2015
În noaptea de 27 spre 28 septembrie 2015, vom avea o Super-Lună eclipsată total. Fenomenul este unul extrem de rar, o astfel de coincidență s-a produs ultima dată în anul 1982, iar următoarea coincidență de acest fel se va mai produce abia pe 8 octombrie 2033. Iată care sunt datele celor trei evenimente – Luna la perigeu, faza de Lună Plină și respectiv eclipsa totală de Lună:
• Luna ajunge la perigeu: la ora 03:46 Luna se va afla la distanța de 356877 km de Pământ
Va fi cea mai mică distanță Pământ – Lună din anul 2015;
• Luna Nouă: va avea loc la ora 04:50, ora României;
• Eclipsa totală de Lună: faza de totalitate se va produce la ora 05:47, magnitudinea fiind 1.276. Luna va intra în penumbra Pământului la ora 03:10. Este momentul începerii eclipsei parțiale. În conul de umbră (debutul eclipsei totale) va intra la ora 04:06 și va ieși la ora 06:23 (sfârșitul eclipsei totale). Ieșirea din penumbra Pământului va avea loc la ora 08:23. Nu va fi vizibilă întreaga eclipsă, întrucât Luna apune la ora 07.21 în nordul țării. Durata eclipsei totale va fi de 1 oră și 12 minute, iar durata întregii eclipse este de 3 ore și 20 minute. Înălțimea față de orizont la care Luna se va găsi în faza de totalitate este de 14 grade.
Luna se va găsi în noaptea de 27/28 septembrie 2015 în constelația Pești, iar planeta Uranus aflată în acceași constelație va fi vizibilă cu un binoclu
Observarea fenomenului astronomic din 27/28 septembrie 2015
Spre deosebire de eclipsele de Soare, care pot fi observate doar prin filtre speciale, eclipsele de Lună sunt complet sigure. Observatorul trebuie doar să beneficieze de cer senin. În principiu eclipsa de Lună și Super-Luna pot fi observate din orice punct, însă este de preferat să fim undeva în afara orașului, departe de luminile acestuia. Pentru observarea fenomenului din noaptea de 27 spre 28 septembrie 2015, nu este nevoie neapărat de echipament special. Eclipsa este vizibilă cu ochiul liber. Desigur, un telescop sau un binoclu oferă o imagine mult mai detaliată a suprafeței Lunii.
Cei care vor observa eclipsa totală de Lună din 28 septembrie 2015, pot contribui la baza de date a eclipsei pe site-ul specializat Sky and Telescope (skyandtelescope.com) prin transmiterea informațiilor referitoare la scara Donjon. Astronomul Andre-Louis Donjon a stabilit o scară care clasifică strălucirea unei eclipse. Avem astfel:
L=0 pentru o eclipsă foarte întunecată; detaliile aproape că nu se văd.
L=1 pentru o eclipsă întunecată de culoare cenușie; detaliile de pe discul lunar sunt greu vizibile.
L=2 pentru o eclipsă de culoare roșu închis spre ruginiu; marginea umbrei este mai deschisă la culoare, centrul discului selenar mai întunecat.
L=3 pentru eclipsa cărămizie în care umbra are o margine gălbuie.
L=4 pentru eclipsa strălucitoare de culoare roșu deschis sau portocaliu; marginea are o culoare albăstruie
Pentru stabilirea Scării Donjon din locul de observație ales, se observă Luna exact în momentul producerii fazei de totalitate (la ora 05:47). Se estimează valoarea lui L, iar aceasta însoțită de numele și data observației se trimit la instituția precizată. Informațiile observațiilor pot fi trimise și pe adresa de e-mail a Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din București, specialiștii de aici trimițându-le la rândul lor mai departe.
Așadar, haideți să ne bucurăm de spectacolul pe care Luna ni-l va oferi în noaptea de 27/28 septembrie. Să sperăm că vom avea parte de cer senin!
Bibliografie:
1. Vasile Ureche – Universul, vol.I, Editura Dacia 1982;
2. http://www.astro-urseanu.ro/eluna_28sept2015.html
3. www.moonblink.info/Eclipse
4. http://www.astropro.com/ features/tables/cen21ce/suprmoon.html
