A fost identificat încă un membru al reţelei de falşi inspectori de „integritate”

Procurorii sălăjeni au identificat încă un membru al reţelei de falşi inspectori de „integritate”, în plasa căreia au căzut 14 primari din Sălaj. Este vorba de Catrinoiu Cristian Ovidiu, care, în perioada octombrie – noiembrie 2015, împreună cu Bersu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian, Glăvan Ion Matei şi încă două persoane neidentificate până în prezent, a constituit un grup infracţional având ca scop determinarea, prin inducerea în eroare, a UTA-urilor din judeţul Sălaj (primăriile), să încheie contracte cu societatea comercială “Programul pentru Sporirea Capacităţii Administrative SRL”, explică anchetatorii.
Potrivit unui comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tibunalul Sălaj, pentru atingerea scopului grupului infracţional organizat, Bersu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian şi Glăvan Ion Matei, împreună cu alte două persoane neidentificate s-au deplasat la 14 primării de pe raza judeţului Sălaj, şi-au declinat calităţi de funcţionari ai Agenţiei Naţionale de Integritate şi sub pretextul completării unor formulare intitulate “Raport de analiză în vederea sporirii capacităţii administrative UATC“, cele trei persoane au determinat prin mijloace frauduloase reprezentanţii primăriilor să semneze acorduri de implementare “Sistem informatic integrat”, care erau adevărate contracte.
Anchetatorii susţin că aşa –zişii inspectori au acţionat şi în alte judeţe. Potrivit acestora, în capcana escrocilor au căzut edili şi din Arad, Braşov, Covasna, Sibiu şi Timiş.
„Experţii” furnizau pachetul de servicii sofware www.e-buget.eu
Anchetatorii susţin că sub pretextul completării unui chestionar, care ulterior trebuia semnat de către primari,”experţii” le introduceau sub chestionar primarilor, părând că fac parte integrantă din chestionar, adevărate contracte cu Programul pentru Sporirea Capacităţii Administrative, un SRL cu titulatura ce dă impresia unui program strategic guvernamental, în contract acesta având calitatea de furnizor al sistemului informatic integrat ce cuprinde pachetul de servicii sofware www.e-buget.eu.
După completarea chestionarelor „experţii” le cereau primarilor să semneze chestionarul, indicându-le locul unde să semneze, unul dintre locurile indicate fiind şi la finalul „Acordului de implementare SII E-BUGET.EU” (denumire utilizată tocmai pentru a nu atrage atenţia) care de fapt constituia un contract. Contractele erau pregătite, fiind inserate numele unităţilor administrative teritoriale, precum şi numele reprezentanţilor acestor primării.
Potrivit contractului, furnizorul punea la dispoziţia beneficiarului pachetul de aplicaţii informatice software ca serviciu pentru acces utilizator pentru acces on-line şi utilizare prin interfaţă web a setului de aplicaţii software instalate pe server-ele administrate de către furnizori la adresa de internet www.e-buget.eu.

2.380 de euro – taxa de reziliere
Preţul convenit de către părţi pentru pachetul de servicii aferente sistemului informatic www.e-buget.eu, contractat de către beneficiar în baza acordului, era de 870 dolari/an. Preţul aferent comunicărilor pe suport de hârtie menţionat în contract este de şase dolari pentru fiecare dosar generat de către beneficiar prin intermediul aplicaţiei www.e-buget.eu. Factura se emitea ulterior semnării acordului, pentru perioade succesive de câte 12 luni. Acordul se încheia pe o perioadă de patru ani şi se prelungea automat în aceleaşi condiţii dacă niciuna dintre părţi nu îl denunţa cu 60 de zile înainte de expirarea sa.
Relevanţă pentru intenţia grupului infracţional o constituie clauza potrivit căreia în cazul denunţării acordului, din orice motiv de către beneficiar sau furnizor, înainte de expirarea duratei acordului sau fără respectarea termenului de preaviz, denunţătorul urma să fie obligat la plata sumei de 2.380 de euro, reprezentând taxă reziliere, prin inserarea acestei clauze urmând să descurajeze orice încercare de denunţare a acordului de către „beneficiari”. Având în vedere încheierea contractului pe o perioadă de patru ani, pentru fiecare contract urma a fi plătită suma de 870 dolari/an, rezultă că valoarea fiecărui contract este de 3.480 de dolari.
Potrivit procurorilor sălăjeni, în contract mai este menţionată o clauză conform căreia ”prin semnarea acordului, părţile atestă funcţionarea deplină la sediul beneficiarului a sistemului informatic www.e-buget.eu şi a tuturor funcţionalităţilor sale, acordul ţinând loc de proces verbal de recepţie şi implementare”.
În realitate persoanelor vătămate nici nu li s-a adus la cunoştinţă nimic despre existenţa contractului, iar menţionarea faptului că semnarea acordului ţine loc de proces verbal de recepţie şi implementare a unui sistem informatic care nu a fost implementat, relevă intenţia frauduloasă a inculpaţilor.

Daniela, cântăreaţă de muzică populară, prinsă în flagrant
Vineri, 20 noiembrie, „procurorii din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj au dispus reţinerea inculpaţilor Bersu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian şi Glăvan Ion Matei, pe o durată de 24 de ore, iar sîmbătă, 21 noiembrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a propus arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a inculpaţilor Bersu Daniela, Ionescu Cătălin Adrian şi Glăvan Ioan Matei, începând cu data de 21.11. 2015 şi până în data de 20.12.2015, propunere admisă de către Tribunalul Sălaj”, se precizează în comunicatul menţionat. Acuzaţiile aduse celor trei inculpaţi, toţi din judeţul Gorj, respectiv Daniela Bersu, Cătălin Ionescu şi Matei Glăvan, sunt: săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale, înşelăciune şi constituire de grup infracţional organizat. Potrivit presei din Gorj, Daniela Bersu are 28 de ani şi este cântăreaţa de muzică populară.
Reamintim că vineri, aceasta afost prinsă în flagrant la Primăria Vîrşolt, iar la scurt timp, au fost identificaţi, în judeţ, cei doi bărbaţi.
În cauză procurorii au beneficiat de sprijin de specilitate din partea SRI – Direcţia Judeţeană Sălaj şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj. „Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei şi stabilirii răspunderii penale. Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, au concluzionat reprezentanţii Parchetului sălăjean.