Zălăuanii și ura

A ieșit din mașină, m-a privit lung și a început să mă înjure de mamă, de tată, de Dumnezeu, de sfinți, cred că de toate, iar apoi s-a apropiat amenințător de mine. N-am înțeles ce făcusem, ce voia de la mine acest om ce părea trecut de 60 de ani. Nu îmi amintesc să fi făcut intenționat rău cuiva. Mă aflam pe o stradă de lângă spital, cu sens unic, iar capătul drumului fusese blocat de polițiștii locali, pentru efectuarea unor lucrări de canalizare. Polițiștii mi-au făcut semn să întorc și să ies tot pe unde am intrat. Fără să blochez strada, fără să merg cu viteză, am ascultat doar indicațiile polițiștilor. Văzându-mă că întorc pe contrasens, bărbatul recalcitrant a oprit mașina lângă Dacia mea. Aici a început urâtul. Am încercat să-i explic că manevra mea vine la îndemnul poliției. Mi-am dat seama că n-am cui să vorbesc, că tipul parcă își ieșise din minți, era gata să sară pe mine. Înjurăturile acestuia au atras atenția unui paznic de la spital. Limbajul bărbatului, despre care știu sigur că este zălăuan, m-a lăsat mască. Desigur, am intrat în mașină și mi-am văzut de drum, de ale mele, dar atitudinea asta m-a întors pe dos. Oare ce e cu noi, oare ce ne lipsește de suntem atât de răi, de agresivi? Uneori mă gândesc că lumea asta se duce de râpă. Toți vorbim că e greu, dar mașinile nu mai încap în oraș, lumea dă buluc în magazine, cărucioarele sunt pline, telefoanele scumpe se cumpără în draci. Eu cred că am ajuns atât de răi de la prea mult bine, de la carențele de educație, de la alergătura asta spre nicăieri, pentru că am ajuns sclavii mașinilor, caselor și falselor bogății. Așa bine nu ne-a mai fost, cred eu, niciodată. Sunt de acord cu ideea că vremurile bune nasc oameni slabi, iar asta se întâmplă acum cu societatea noastră. Scriam zilele trecute despre un tânăr avocat care a intrat primul în Baroul dintr-un județ vecin. Au început să curgă comentariile răutăcioase, mesaje urâte de la oameni ascunși sub anonimat. Românului îi place bălăcăreala, îi plac bârfele, îi place să-și toace aproapele, pe celălalt român. Măi, oameni buni, de unde ura asta, ce e cu noi, ce e cu voi? Între timp, lumea fierbe, e război în Ucraina, e război în Israel.