Teoretic, dacă ai contribuţia la Sănătate achitată la zi, ai dreptul la anumite analize gratuite. Practic, realitatea îţi pune nervii la încercare şi îţi goleşte buzunarele. Cu trimiterea eliberată de medicul de familie în mână afli cu stupoare că îţi vei putea face investigaţiilor medicale necesare cam peste două luni, căci s-au epuizat fondurile. Aşa că fie ai răbdare, fie bagi mâna adânc în buzunar şi plăteşti până la ultimul leuţ. Nu contează că, lunar, un procent semnificativ din venitul tău este vărsat la fondul de sănătate. Sau că după ce timp de peste 30 de ani a contribuit la sistem, pensionarul se vede nevoit să-şi plătească unele analize, deşi pensia lui depăşeşte 700 de lei.
În schimb, în ultimii doi ani, în sistemul sanitar nu s-a schimbat mai nimic. A fost introdusă coplata, o măsură care ar fi trebuit să mai reducă numărul de internări în spitale şi să aducă nişte bani în plus, însă în bugetul unităţilor s-a resimţit ca o picătură de apă într-un ocean. În rest, s-au anunţat modificări peste modificări, ce au dus doar la o confuzie generală. Unele au rămas doar la stadiul de anunţ, altele au fost puse în aplicare, însă s-au dovedit inutile. De pildă, o parte din serviciile medicale urmau să fie scoase din pachetul de bază de la 1 ianuarie, în schimb, nici în ziua de azi încă nu ştim ce servicii vom plăti din buzunar sau prin încheierea unor asigurări private de sănătate. Intrarea în vigoare a noului pachet a fost amânată deja de trei ori. S-a stabilit un nou termen.1iunie. Însă rămâne de văzut. La fel se întâmplă în cazul listei medicamentelor compensate, ce a fost amânată de patru ori, deşi producătorii au trimis, pentru aprobare, dosare pentru includerea pe listă a 141 de medicamente şi 26 de indicaţii terapeutice noi. Cele mai multe sunt medicamente care tratează cancerul, diabetul şi hipertensiunea. Deci, se pare că vom muri pe capete de boli care în alte ţări sunt tratate cu uşurinţă. Nici pomeneală să scăpăm de cumpărarea de pansamente sau seringi înainte de a ne interna. Ba mai mult, din luna aprilie anului trecut, plătim şi taxă la externare. Asta pe lângă faptul că situaţiile în care suntem nevoiţi să îndesăm chiar şi ultimii bani în buzunarele albe persistă, căci, da, la asta ne-am “reformat” şi noi, pentru a spera la un tratament bun, deşi, este unul dintre drepturile noastre fundamentale. Consideraţi cetăţeni europeni, de altfel plătim taxe şi contribuţii în consecinţă, suntem constrânşi să acceptăm tratamente învechite, mai puţin eficiente sau chiar periculoase.
Pe de altă parte, s-au tot făcut propuneri pentru creşterea veniturilor personalului medical şi al stopării exodului acestuia, însă şi acestea au rămas în coadă de peşte. De curând, sindicatele din sistem au încheiat un acord cu Ministerul, prin care susţin ei au solicitat îmbunătăţirea unor aspecte importante ale sistemului şi susţin ei au impus termene, însă dacă acestea nu vor fi respectate măsuri de constrângere nu au stabilit. De altfel, aceeaşi harababură pare să domnească şi prin federaţia sindicală ca şi cea din sistem. Dacă o parte din organizaţii ameninţă cu proteste ori pichetări, alţii preferă să stea în banca lor. Iar aşa-zisele asociaţii ce vorbesc în numele pacienţilor par să fie existe doar cu numele. O schimbare reală este dorită, se pare, de prea puţini dintre actorii sistemului de sănătate. Evident, cu excepţia pacienţilor.
