Nu cred sau, cel puţin, nu mi-aş dori să cred, că există vreun părinte care să nu spună la naşterea copilului său: „Cel mai mult îmi doresc să fie sănătos”. Cu sau fără şpaga dată medicilor (în acele momente chiar nu te mai gândeşti la partea financiară), majoritatea părţinţilor se bucură de copii sănătoşi, la naştere. Din păcate, numărul celor care ajung sănătoşi la maturitate este mult mai redus, iar aceasta, în primul rând, din cauza alimentaţiei proaste. Orice bebeluş se bălăceşte în apă după doar câteva luni de la naştere, fiindcă simte apa ca şi cum ar fi o continuare a vieţii uterine. Există ţări unde au loc naşteri chiar în mediul acvatic, tocmai în ideea că, pentru orice copil, contactul cu apa este folositor. Şi nu puţini sunt părinţii care, deşi sunt nevoiţi să facă sacrificii financiare destul de mari, aleg să-şi ducă copilul la cursuri de înot. Este doar una dintre ramurile sportive pe care copiii o pot practica încă din primii ani de viaţă. România a avut şi are campioni la înot, însă condiţiile pentru practicarea acestui sport lasă de dorit în România.
Sfatul pentru toţi părinţii ar fi să-şi încurajeze copiii să practice sport, indiferent că aleg înotul, schiul, patinajul sau unul dintre sporturile cu mingea. Sportul nu poate aduce decât beneficii celor care-l practică, chiar dacă o fac din plăcere, nu doar la nivel de performanţă.
Destul de puţini sunt însă copiii care acordă atenţie maximă acestui aspect al vieţii şi continuă să facă sport, cel puţin până la maturitate.
Obezitatea a devenit o problemă majoră pentru copiii din România. Cauza? Mâncarea nesănătoasă şi sedentarismul.
Într-un studiu făcut de British Standards Institution se arată că, faţă de anul 1978, o fată de 11 ani este mai înaltă cu 3 centimetri, are un bust mai mare cu 7 centimentri, iar talia este mai lată cu 10 centimetri. Şi la băieţi, creşterea dimensiunilor este sesizabilă, aceştia având o talie mai mare cu 9 centimetri.
Deşi sunt conştienţi că legumele, fructele şi mâncarea gătită sunt sănătoase, majoritatea copiilor preferă mâncarea de la fast-food. Problema cea mai mare este că, toate acestea se întâmplă sub ochii părinţilor sau, cel puţin cu ştiinţa lor. Sunt, într-adevăr, şi părinţi care se străduiesc să le interzică odraslelor să consume produse de acest gen sau dulciuri. Nu întotdeauna reuşesc, iar de multe ori cad pradă poftelor copiilor.
Medicii avertizează că patru din cinci copii obezi nu îşi mai revin niciodată la greutatea normală, iar cea mai mare responsabilitate pentru acestă problemă o au părinţii.
Este clar şi cât se poate de vizibil că tentaţiile sunt foarte mari. Mulţi tineri preferă să joace fotbal pe tastatura din faţa calculatorului şi nu în parc sau pe un teren amenajat. Alţii au preferinţe şi mai „întunecate”, afundându-se în „lumea barurilor”. Alcoolul şi ţigările sunt noţiuni foarte cunoscute tinerilor de astăzi, elevii consumând astfel de produse chiar şi în perioada în care, de fapt, ar trebui să fie prezenţi la cursuri.
Orele de sport au fost întotdeauna o problemă în şcoli. Însă, cred că, indiferent de nivelul la care studiază copiii, pentru niciun elev nu ar fi mult dacă în orar ar exista zilnic o oră de sport. Ar trebui, însă, ca şi părinţii să renunţe la scutirile medicale pentru copii, iar acei medici care recurg la astfel de gesturi (chiar dacă tinerii nu suferă de nicio boală), să fie conştienţi că reprezintă un sistem de sănătate.
Există studii de specialitate care confirmă că activitatea fizică practicată de cei mici îi ajută inclusiv la dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi de integrare într-un colectiv. Sportul este esenţial pentru sănătatea copiilor, dar şi a adulţilor.
Mulţi oameni însă pun sănătatea pe planul doi, poate chiar trei, iar când ajung să realizeze că nu au făcut o alegere bună este deja prea târziu.
Marius Morar
