Mai mult de zece clienti stau in fata unui ghiseu. Functionara vorbeste la telefon. E numai zambet. Discutia se prelungeste. Normal, clientii incep sa se foiasca, sa injure in gand si sa se intrebe, totusi, pana cand are de gand sa vorbeasca functionara la telefon. Aceasta insa e numai zambet. La un alt telefon, din aceeasi institutie, o alta functionara, stiind ca este auzita de toti clientii care sunt in zona, da un telefon prin care isi anunta probabil soacra, mama sau sotul ce anume sa-i cumpere la copil. Intre timp, prima functionara, cu greu isi ia ramas bun de la interlocutorul sau, aflat poate in Hawaii sau, cine stie, in Siberia. Inchide telefonul si ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat spune ca daca o sa mai fie sunata se va face coada pana la usa. Nu si-a cerut niciun fel de scuze fata de clientii care au asistat neputinciosi la dialogul ei aproape interminabil.
Nu, functionarul roman (si cel de la „privat”) nu stie ce inseamna acela client. Functionarul roman se comporta ca si cum ar fi pe „mosia” personala (si in 2011, exceptiile sunt putine). Nu mai vorbesc despre Principiul lui Peter (care spune ca un functionar tinde cu trecerea timpului spre maximum de incompetenta), pentru ca nu e cazul… Functionarul roman, indiferent ca este competent sau nu, in fiecare zi isi suna neamurile, soacra, socrul, mama, tata, sotul sau sotia, copilul, pentru a-l intreba daca a mancat si daca s-a pregatit pentru scoala, basca telefoanele care se dau pentru o barfa mica sau pentru a afla ultimele noutati despre moda sau politica locala. Functionarul roman isi mai aduce aminte, uneori, ca totusi trebuie sa mai si munceasca, dar, asa e in Romania, nu este bine sa-l deranjezi pe functionarul roman cand acesta are de rezolvat chestiuni mult mai importante decat a-l servi pe cetateanul din banii caruia este platit. Ce fraza politica! Sau daca nu suna, nu se poate sa nu mearga in vizita de lucru intr-un alt birou, sa auda ultimele noutati in materie de pus castraveti pentru iarna sau pentru o mica barfa, de inceput sau de sfarsit de saptamana…Oricum, salariile sunt mici. Si toata lumea (guvernarile, sefii, patronii) isi bate joc de ei…
