Titlul unui material semnat de Constantin Codreanu, deputat în Parlamentul României, ales pe lista Partidului Mișcarea Populară, mi-a trezit resentimente faţă de legiuitori. ”E o crimă să dai pensii speciale când 32 la sută dintre copiii României trăiesc sub pragul sărăciei”. Deputatul, tânăr de altfel şi cu viziune, este, din punctul meu de vedere, genul ”open mind” care vede altfel lucrurile comparativ cu nomenclaturiştii. El ne informează cu date concrete că, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS) la finalul anului 2018, peste 32 la sută dintre copiii României trăiesc sub pragul sărăciei. Tot din aceleaşi date ale INS reiese că: 42 la sută dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, 21,5 la sută trăiesc în privare materială severă, 52.783 sunt lipsiți de ocrotirea părinților, aflându-se în sistemul de protecție specială a copilului, 92.027 sunt afectați de migrația economică a părinților, 15.253 au fost victime ale abuzului, neglijării sau exploatării într-un singur an, 287.493 se află în afara sistemului de educație, deși au vârsta învățământului obligatoriu și aproape 7 din 1.000 nu supraviețuiesc primului an de viață. Deputatul, co-iniţiatorul unui proiect de hotărâre care prevede eliminarea pensiilor speciale, pe care le consideră furt din banul public, este de părere că atunci când o treime din copiii României sunt sub pragul sărăciei este o crimă să se dea pensii speciale. Cei care ar merita pensii speciale şi un statut pe măsură, adică special, ar trebui să fie veteranii de război care au apărat onoarea ţării, militarii – care au luptat în teatrele de operaţiuni, dar şi deţinuţii politici. Aceştia din urmă, nevinovaţi fiind, au stat zeci de ani în închisorile comuniste. Restul pensionarilor şi politicienii care cred şi se consideră speciali ar trebui să primească pensii normale. O pensie normală se bazează pe principiul contributivităţii. Aceasta ar fi normalitatea însă, din păcate, politicienii, care au fost aleşi de cetăţeni, uită că trebuie să fie şi în slujba lor. Eurosatul, un departament al Comisiei Europene, responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul Uniunii Europene a plasat România pe locul II între statele UE cu persoane încadrate la privare materială severă. Aceasta a fost definită drept incapacitatea unei persoane de a îndeplini cel puţin patru criterii din următoarea listă: plata la timp a facturilor constând în rate, chirie, facturi de utilităţi şi altele; păstrarea unei temperaturi adecvate în locuinţă; a face faţă unor cheltuieli neaşteptate; hrană constând în carne, pui sau peşte sau echivalentul vegetarian în mod regulat; o vacanţă de o săptămână departe de casă; televizor; maşină de spălat; automobil şi telefon. România s-a plasat anul trecut pe locul doi între statele UE atât după procentajul de persoane încadrate la privare materială severă, cât şi ca număr de persoane. Cu 16,8 la sută am avut deasupra în acest clasament al sărăciei doar Bulgaria – 20,9 la sută, iar ca număr absolut de persoane, cu 3,88 milioane de cetăţeni, ne-am situat după italieni (6.117 mii persoane dar la o populaţie totală cu mult mai mare).