Țara lui „Doamne-ferește!”

Nu trece o zi fără să fiu nevoit să traversez puntea șubredă și legănată care leagă șocul de lehamite. Stările astea două joacă ping-pong cu mine ori de câte ori deschid televizorul și, în loc să văd oameni sănătoși în gândire și acțiune, asist la un circ macabru, cu noi – spectatorii – în arena leilor. Ceea ce văd și aud pe repetare, în aceste zile, depășește parcă orice limită a capacității mele de acceptare a greșelilor politice cu care suntem bombardați zilnic, mai ales de când a venit nenorocirea asta cu coronavirusul și peste noi. Țara lui Doamne-ferește, țara în care credința nepătată a omului simplu este furată și aruncată în oala murdară a interesului politic. Țara în care înțelepciunea, organizarea și ordinea fug unde văd cu ochii. 

Mă întreb ce vor, în definitiv, acești oameni care ne conduc, de la noi. E limpede că interesul și-a dat jos fesul și a îmbrăcat sutana. Unul vine și spune un pomelnic de măsuri, care mai de care mai imposibile, mai hilare, mai irealizabile și periculoase, în opinia mea, mai ales acum când urcăm către vârful pandemiei, altul vine la câteva minute, dintr-un alt studio și spune să nu ne luăm după unii sau alții și să respectăm cuvântul de ordine, stați acasă, dacă nu vrem ca după Paște să avem înmormântări. Ceva se întâmplă, ori oamenii aceștia s-au lovit cu capul de bordură, ori asistăm la un joc de interese, fiecare pe tarlaua lui, lipsiți nu doar de scrupule ci și de responsabilitate, având în vedere faptul că un ministru spune una (și nu oricare, ci cel care deține puterea, în perioada de urgență) și președintele țării răcnește alta, pe un ton mai să ne spargă capetele. Un ministru, mânat de BOR – o instituție căzută tot mai mult în dizgrație prin modalitățile meschine prin care profită de fiecare dată de pe urma credincioșilor și un președinte care nu anulează astăzi ce a spus ieri și, cu riscul să îngrădească libertatea religioasă a cetățeanului, drept consfințit prin Constituție, îndeamnă la sfânta și sănătoasa izolare.

În final, aflăm că de fapt stânga știa ce face dreapta, cel puțin prin ceea ce anunță fiecare autoritate, anume că au avut loc discuții și s-a ajuns la un numitor comun în privința măsurilor speciale de Paște. Asta ca să fie circul circ până la capăt iar omul chiar să nu mai priceapă nimic. Peste toate acestea, jur că nu am mai văzut în ultima jumătate de secol o un ministru atât de greu de ascultat, înțeles, un reprezentant al vreunui Guvern care să facă tot ceea ce ştie şi poate încât să fie sigur că bulversează pe toată lumea. De ce două instituții primordiale ale statului dau dovadă de un asemenea amatorism şi, în perioada cea mai neagră pe care am traversat-o în ultimele decenii fiecare spune ceva diferit, în loc să fie la unison? Pe undeva, e explicabil. Unul și-a văzut sacii în căruță pentru încă cinci ani, așa că oricum nu mai contează nimic, nimeni, ai ieșit din cuvântul lui, ești aproape terminat.

Celălalt știe că după noapte vine zi, iar după pandemie vin alegerile, e nevoie de capital electoral. Cine îl poate aduce mai cu folos decât populația care merge des la biserică. prin urmare, dă-l dracu’ de covid, că e inactiv în noaptea de Înviere! Bătrâni, bolnavi, gravide – toată suflarea credincioasă poate completa sfânta declarație (citez din ministrul internelor: “credinciosul va completa declarația pe propria răspundere …”), să iasă din case, să ia lumină de la Poliție – toată lumea bot în bot, cum Dumnezeu să poți lua altfel Lumină?- prin urmare, un risc cu potențial letal sub care mulți oameni se vor încolona. Dacă nu era suficient faptul că încă avem destui inconștienți care chiar nu realizează ce se întâmplă în țara asta, în pandemie, și ies ca inconștienții pe străzi fără să aibă vreo treabă, acum avem și acest haos instituțional, în cel mai românesc stil posibil? Asta ca să nu-i zic acțiune deliberată, a autorităților, de pe urma căreia oamenii realmente nu mai înțeleg NIMIC. Lăsați sfânta pâine, sfânta lumină, lăsați totul și ascultați, dacă asta doriți, de acasă, slujba de Înviere. Unii oameni vor să ne bage moartea în case! Oamenii aceștia, într-o inconștiență crasă sau, foarte posibil, într-o profundă conștiență, ne aruncă în ghearele morții. În loc să ni se spună din partea tuturor celor care ne conduc, stați acasă, ascultați medicii, nu vă bateți joc de munca lor, de sacrificiul lor, nu vă aruncați ca proştii în calea acestui virus şi altele, unul ne spune că celălalt vorbeşte ce nu trebuie, iar acel „celălalt” continuă, pe marginea unor Ordonanțe militare pe timp de nenorocire pandemică, să o țină într-un misticism de mâna a doua doar ca tu să pricepi că Borul ordonă de Sfintele Paști, alegerile se apropie iar tu trebuie să uiți ce-ți spune președintele, ce-ți spun medicii, oamenii care știu exact ce înseamnă o pandemie. trebuie să faci astfel încât jocul politic să iasă, nu te teme, Dumnezeu oricum ajută, lasă totul în seama Lui!

Oamenii, mai ales cei în vârstă, nu mai înțeleg nimic, nu mai știu la cine să se uite și pe cine să creadă. Pentru că, mai ales într-o astfel de situație de o gravitate fără precedent, situație în care oricum suntem mințiți, păcăliți, netestați, nebăgați în seamă, să vii și să faci două anunțuri total diferite, să sfătuiești diametral opus oamenii, să ștergi cu buretele ceea ce ai spus cu câteva zile în urmă prin măsuri care expun oamenii în cel mai cinic mod acestui virus, înseamnă că ești nedemn să te mai asculte cineva, indiferent cine ești. Vă sfătuiesc, din suflet, să stați acasă. Mai sunt, pe ici pe colo, preoți sănătoși la bilă care îndeamnă la respectarea cu strictețe a măsurilor în pandemie. Dar sunt foarte puțini. BOR-ul, așa cum știm, are ordine clare și precise, cu atât mai mult cu cât vom avea în curând și o campanie electorală. Stați în case, oameni buni și nu vă mai lăsați bulversați de astfel de ordine contradictorii – suntem unici în lume prin faptul că două autorități din aceeași Putere, inclusiv de aceeași culoare politică, spun, într-o situație de criză, două lucruri diferite. Nici dacă erau dușmani în politică, aceste două autorități nu ar fi avut voie să facă așa ceva, pe sănătatea și siguranța noastră, pe viețile noastre. Vor mai veni Sărbători, Învierea va fi și anul viitor, dar dacă nu vom ține cont de cea mai importantă măsură necesară acum, izolarea, pentru mulți acestea vor fi ultimele Sărbători. Aceștia vor putea fi părinții noștri, bunicii noștri sau noi înșine. Stați acasă și nu ieșiți să luați pâine sfântă sau Lumină pentru că orice persoană de care vă apropiați vă poate semna fișa de internare în spital sau condamnarea la moarte. Sfătuiți-i pe toți să renunțe în acest an la tot ce înseamnă ieșire din casă în noaptea de Înviere. Să vă asculte pe voi, nu pe cei care își dau, iată, în cap unii altora cu declarații pe cât de diferite – un pericol național până la urmă -pe atât de imposibil de ascultat sau urmat. Această lăcomie pentru putere, această cruntă nepăsare şi faptul că două instituții ne tratează ca pe nişte bătuți în cap echivalează cu o condamnare la moarte, fie ea imediată, în urma acestui virus, fie lentă, având în vedere nenorocirea economică ce va veni peste noi imediat ce covidul va fi o altă pagină neagră la cartea noastră de istorie.

Când unul îți spune să ieși, să umbli, să iei, să faci, iar altul spune nu ascultați ce spun unii sau alții (tot ei, adică) este clar ca lumina Învierii că nu ai cum să respecți ambele variante, repet, într-o stare de urgență și cu ditamai pandemia pe cap. Așa ceva nu am văzut în viața mea, nicăieri! Medicii fac eforturi supranaturale, se expun la riscuri de viață și de moarte, nu-și văd familiile cu zilele, au murit deja sute de oameni, cazurile vor exploda în câteva zile, sacrificiile sunt uriașe mai ales din partea celor care luptă în linia întâi, pentru ce, în lumea asta, să facem mai mult rău acum, prin astfel de măsuri venite din noaptea minții, luate în concubinaj cu Biserica – absolut abjectă prin atitudinea în această situație gravă, îndemnând oamenii să se expună la cel mai mare risc de îmbolnăvire! Dumnezeu ne-a dat medicii, oamenii de știință, pe ei trebuie să-i ascultăm în această situație. Preoții îi putem asculta mereu, duminică de duminică, pe timp de sănătate și liniște! S-au făcut deja greșeli uriașe. Cu siguranță, vom plăti pentru aceste crunte iresponsabilități, însă mai avem o șansă să diminuăm cuantumul plății, să ne bazăm pe înțelepciunea noastră și nu a celor care insistă zi de zi să ne demonstreze că nu o au nici măcar măsurată în miligrame. Dumnezeu se află oriunde, în orice casă, în orice colț de suflet, pe orice colț de pernă, dar mai ales acolo unde găsește loc curat, nemurdărit de interese, prostie și ipocrizie. Învierea este o Sărbătoare a vieții care învinge moartea. Dacă îndemnăm, în timpuri de boală grea, la altceva, înseamnă că schimbăm chiar sensul celei mai mari Sărbători religioase și ne facem frate cu altcineva, nicidecum cu Mântuitorul.

Stați acasă, virusul acesta omoară, iar potențialul lui distructiv este și mai mare atunci când e alimentat de prostia și inconștiența celor care ar trebui pur și simplu să ne lege în case dacă nu pricepem cât e de gravă situația și dacă există vreo parte din imperativul „Stați acasă!” pe care nu o înțelegem! Lumina Învierii va ajunge și la fereastra voastră, negreșit! Sper să ajungă și în întunericul minților care se joacă cu viețile noastre, punând la cale cu Biserica, interese pe sănătatea și viețile noastre. Dumnezeu fuge dintr-o astfel de Biserică – manipulatoare, lacomă, șireată! Nu ai voie pe timp de pandemie să îndemni, fie și voalat, ca lumea să încalce niște măsuri consfințite prin alte  șapte ordonanțe date anterior. Doar nu sunteți într-atât de creduli să vă imaginați că îi pasă cuiva de lumina sau pâinea voastră sfântă. Interesul a lăsat fesul jos și și-a pus sutană! Suntem manipulați, umiliți, păcăliți, dar mai avem încă un bun de preț pe care nu ni l-a luat nimeni. Rațiunea. Dacă doi oameni din fruntea statului continuă să va sfătuiască fiecare după legea lui, voi făcând parte din discuție doar sub forma masei de manevră, este clar că trebuie să vă purtați singuri de grijă, vouă şi celor dragi. Putem face ca pentru noi înșine, dar mai ales pentru cei vulnerabili, plăpânzi și poate mai puțin știutori ai vremurilor pe care le trăim, să nu ajungem prin spitale după ce Sărbătorile vor trece sau să nu se transforme în ultimele. Trebuie doar să vrem să gândim și să nu mai credem niciodată nimic fără să cercetăm.