Ţara în care totul merge ca pe roate, roate …pătrate

Încă odată se demonstrează faptul că în ţara asta totul merge ca pe roate, desigur pe roate pătrate. Ce dacă a murit un om, doi, trei sau mai mulţi? Ce dacă mii de oameni sunt în suferinţă din cauza câtorva sute de persoane „aşezate” la vârf care iau decizii fără cap, fără să gândească înainte de a spune da sau nu? Accidentul aviatic de la Apuseni e încă o dovadă clară a faptului că celor „de sus” nu le pasă! Sunt mamă şi înainte de toate copilul meu este… raţiunea existenţei mele. Neg să cred că i s-ar putea întâmpla ceva rău şi mă gândesc cu mare tristeţe la familia Aurei Ion, studenta care a murit în accidentul din Apuseni. Putea fi salvată, însă cei care au trebuit să o facă nu au intervenit la timp şi acum pasează vină unul altuia. Sunt în scaune călduţe, cu salarii bune, plătiţi din banul public însă nu se implică în şi pentru folosul celor care-i plătesc. O viaţă curmată mult prea devreme din cauza neglijenţei altora. Nu mi-aş dori să trec prin drama familiei Ion şi mai ales să fiu în postura mamei. De la producerea accidentului, pe toate canalele media tragedia aviatică în care au murit doi oameni, Aura Ion – studentă la medicină şi Adrian Iovan – pilot, este la ordinea zilei. Se discută, se caută vinovaţii, se fac analize, însă nimeni nu va reuşi să-i readucă la viaţa pe cei doi.
Oare câte drame şi accidente soldate cu pierderi de vieţi omeneşti vor trebui să se mai întâmple în ţara asta pentru ca unii să-şi facă datoria aşa cum trebuie? Nimeni nu e în stare să dea un răspuns. Nimeni nu îşi asumă nicio o responsabilitate pentru nimic. Când mă gândesc că fata asta şi-a pierdut viaţa în timp ce se deplasa ca voluntar pentru a salva vieţile altora şi altora nici că le pasă. Remarcabil a fost principiul după care şi-a ghidat viaţa această tânără – „Orice ai face e nesemnificativ, dar e foarte important să o faci” – vorbe simple asupra cărora trebuie să reflectăm cu toţii.