În timp ce autoritățile se vaită că statul nu mai are de unde se aprovizioneze cu materiale pentru protejarea personalului medical, în țară există aproape 400 firme care fabrică, printre alte produse de uz medical, și prețioasele echipamente de protecție pentru medici și asistente. Echipamente profesionale și nu halatele subțiri precum pânza de păianjen, din celuloză, în care mulți dintre cei care lucrează în spitale sunt nevoiți să își desfășoare activitatea. Jurnaliștii de la Ziarul de Bacău au încercat să afle, zilele trecute, de ce la societatea TrotușTex din județul Bacău, cel mai mare producător de echipamente de protecție și uniforme din țară, producția pleacă peste graniță, în ciuda crizei prin care trece sistemul medical românesc în această perioadă.
Fabrica este o filială a unui grup de firme italiene, care are sediul înregistrat în Târgul Trotuș și puncte de lucru în județ și produce combinezoane cu tehnologie Gore-Tex. Jurnaliștii băcăuani au încercat să afle de la manager dacă în această perioadă critică pentru români statul a apelat la firma băcăuană pentru a produce și livra în spitalele din țară aceste combinezoane vitale atât pentru personalul medical, cât și pentru pacienți, prin contactul pe care aceștia îl au cu medicii și asistentele. Întrebat de jurnaliști dacă statul român a apelat la această fabrică, așa cum ar fi fost firesc, managerul Adrian Stoian a spus: „Răspunsul este nu. Noi de altfel nu lucrăm deloc pentru România. Am participat în trecut la licitații publice, dar statul a preferat să lucreze cu China, pentru 1 leu în minus față de oferta noastră.
De atunci, nu am mai participat la vreo licitație. Drept urmare, noi lucrăm doar pentru Europa, în special pentru Italia. Noi producem combinezoane care, spre deosebire de ceea ce am văzut pe la televizor, chiar oferă protecție, sunt certificate, respectând anumite cerințe tehnice, cu filtre antibacteriene, adică chiar protejează. Ceea ce am văzut că poartă medicii, de tipul costumelor de vopsitor, oferă zero protecție. Este ca și cum nu le-ar purta”. Același lucru este valabil și pentru măștile de protecție croite artizanal în aceste zile de aproape toate firmele de confecții, scrie Ziarul de Bacău. Așadar, 800 de oameni merg în aceste zile crunte pentru întreaga lume, la serviciu, lucrează la foc automat și produc combinezoane pentru spitalele din alte țări. Evident, nu este un lucru de criticat, este necesar ca statele europene să se sprijine reciproc, cu atât mai mult în aceste situații. Dar când cei care ne conduc mijesc ochii pe la televizor, tânguindu-se că nu avem aceste produse și că așteptăm, cu sufletul la gură, avioanele de prin Coreea sau China în timp ce una dintre cele mai mari fabrici de profil din Europa, aflată în județul Bacău trimite totul afară, atunci este clar că avem o problemă acolo, la vârf. Și asta pentru că “statul” nici măcar n-a trecut pe acolo, să pună o întrebare, fapt ce ne arată cât suntem de pregătiți și mai ales de informați în legătură cu ceea ce producem între granițele țării noastre. Este simplu să realizăm că acești oameni înfruntă, ori mimează că se luptă cu o pandemie neștiind că sub ochii lor se produc aceste combinezoane care înseamnă viață, de fapt, lăsându-ne să credem că toată lumea este pe baricade și suntem, nu-i așa, pregătiți pentru ceea ce urmează.
Să mai adăugăm și faptul că statul îi lasă în continuare pe cei care produc și vând dezinfectanți și alte produse atât de necesare populației în aceste vremuri, să crească și de o sută de ori prețurile, în loc să stăvilească această formă criminală de lăcomie? La alții se poate, la noi nu. Alții vor, știu și pot. Noi venim cu eternele indicații despre cum să ne spălăm pe mâini, de parcă n-am face asta de când ne știm. Ni se aduc în față tărăgănatele declarații de presă, și acelea silabisite gângav, măsuri care oricum nu sunt într-atât de ferme și restrictive încât să-i sperie pe cei care mai cred că acest virus este o glumă și că “pe noi nu ne atinge”. Nu suntem nici măcar siguri că ceea ce se raportează este chiar ceea ce se întâmplă în realitate și avem dreptul să nu fim siguri. Vedem bine că răul cem mare nici n-a izbucnit încă la noi, auzim și citim consternați ceea ce se petrece în țări mult mai puternice, mai dezvoltate și mai pregătite decât suntem noi. Cu toate acestea, rămânem cu picioarele adânc înfipte în noroiul nepăsării, al lipsei de pregătire, de dotare, dar iată, mai ales legați la ochi și neștiutori în ceea ce privește tot ceea ce ne-ar putea face mai puternici și mai apărați în această bătălie. Am spus că după conducătorii alungați anul trecut de la putere, plini de bube și fărădelegi și aceia, cei de acum vor ajunge nu în “lădoiul” cu lucruri de preț ci în lada de gunoi a istoriei, în cele din urmă. Aș vrea să greșesc, să mă înșel, să mă critice tot Mapamondul la ora adevărului, însă cel puțin prin ceea ce văd acum, mi-e teamă că timpul ne va confirma tuturor această predicție a multora dintre cei care credem mai mult în ceea ce vedem decât în ceea ce auzim.
Dincolo de orice critică, ce nu mai are aproape niciun efect în situația în care ne găsim, reprezentanții autorităților trebui să aducă schimbări consistente în felul în care comunică de la pupitrele instituțiilor. Se impune mai mult ca oricând mai multă responsabilitate, fermitate, abandonarea cititului mecanic de pe foi, o interacțiune mai puternică și mai onestă cu oamenii care oricum sunt speriați și descurajați. Măsurile, de asemenea, trebuie asprite și luate urgent, ținând cont de dinamica îngrijorătoare a situației, de numărul de cazuri noi de infectări și decese și de situațiile din spitale. Vedem foarte bine cum comunică cei care conduc alte state și instituțiile lor, cum inspiră cetățenilor încredere și un gram de optimism, evitând tot ceea ce poate ridica gradul de panică, deznădejde și nesiguranță în rândul oamenilor. Poate că n-ar fi rău ca cei ce ne comunică măsurile luate să se consulte cu psihologii și sociologii, ascultând sfaturile specialiștilor nu doar atunci când se iau decizii, cât și atunci când acestea sunt comunicate, de la tonalitate, mimică, privire și tot ceea ce ține de o comunicare eficientă, care să exprime siguranță și stăpânirea situației. Atât cât aceasta mai poate fi stăpânită după nenumăratele sincope și greșeli de până acum.
