Ce frumos e când cineva ştie să mulţumească, la modul general, sau să-ţi mulţumească atunci când faci un lucru deosebit. Se spune că persoanele care mulţumesc pentru ceva anume, cadou sau favor, inevitabil capată dreptul de a mai primi ceva frumos sau util de la viaţă. Şi tradiţia populară spune, în vechile ei legende care sunt uitate, de cuvântul mulţumesc. În primul rând cei care-l folosesc sunt oameni sensibili, cu bun simţ, care ştiu ce înseamnă aprecierea şi civilizaţia. Cu siguranţă lipsa de recunoştinţă este cel mai mare duşman al civilizaţiei pentru că demotivează omul, în general, să mai facă fapte bune. Unii oameni trebuie să înveţe să spună „mulţumesc”, lucru care este atât de simplu, pentru care nu trebuie făcute nici sacrificii, nici efoturi. Un simplu „mulţumesc” ajută enorm. Chiar dacă unele lucruri se primesc gratuit, inclusiv pentru acelea trebuie mulţumit. La un moment dat, acest „mulţumesc”, nu e nimic altceva decât dovada clară a educaţiei. A spune „mulţumesc” înseamnă practic a-ţi arăta recunoştinţa faţă de cineva. Se spune că etimologia cuvântului mulţumesc provine din expresia din limba greacă „a mulţumi” – „a mulţămi, a ura la mulţi ani”. În ziua de astăzi, mulţumesc este echivalentul tradiţionalului salut „Bună ziua”, „La revedere” – sunt cei şapte ani de acasă care contează enorm, în orice fel de relaţie. Mulţumesc înseamnă să ai bun simţ şi cu el poţi câştiga sau pierde. Până la urmă, depinde de fiecare.
E pacat ca-n ziua de azi bunul simt este intalnit tot mai rar