Spectacolul morții

Daniel Săuca

„Băgați în direct!”, a răcnit o reporteră Digi 24 aflată în Israel către echipa tehnică ce o însoțea în momentul unui atac. E doar o felie, mică de tot, din spectacolul morții. Un show care se vinde al dracului de bine. Și cam de mult. Fac bani din povestea asta guvernele, producătorii de armament, miliardarii, elitele globale, mass-media. De anonimii care mor pradă gloanțelor, rachetelor ori disperării nu se ocupă decât popii, dacă apucă. M-am tot întrebat oare câți oameni au murit în războaiele care au avut loc de-a lungul istoriei umanității. Vinovați sau nevinovați. Cine știe… Și dacă au „devenit” doar îngrășământ în pământul pe care s-au născut pentru a spera la fericire. Destul de probabil, rândurile de față sunt cam patetice într-o perioadă în care, din nou, ni se cere să fim clari, fermi de-o parte sau de alta a taberelor care se află în conflict armat. Merită să ne apărăm libertatea de tip, să-i spunem, occidental, fără însă a scăpa din vedere construcția unui viitor mai puțin detestabil decât prezentul. Nu vom scăpa degrabă de blestemul morții, dar asta nu înseamnă, în niciun fel, apărarea ucigașilor de copii. Ne omorâm între noi de atâtea mii de ani și parcă nu ne săturăm să vărsăm sânge nevinovat. Am citit cu interes și texte care invocau sfârșitul democrației de tip „americano-european”, și pe fondul evidenței că lumea „nedemocratică” se lățește pe zi ce trece. Cine știe… Războaiele, oricum, vor continua și nimănui, nu peste mult timp, nu îi va păsa de milioanele de anonimi care s-au născut și au trăit sperând la fericire, dreptate, libertate. Mai că aș afirma tranșant: războiul e o constantă a evoluției umane. În ce fel a evoluat omul, poate într-un episod viitor.