Și dă-i și luptă… Noi fragmente din haos

Daniel Săuca

În curând ne vom pricopsi și noi cu lupta, de altfel globală, între suveraniști și progresiști: „Suveraniștii se trag din zona conservatoare, fiind adepții unei mișcări unde accentul e pus pe apărarea suveranității naționale, inclusiv a cetățenilor din cadrul unei țări, și prin neacceptarea unei sau unor structuri suprastatale, cum este, de exemplu, cazul UE. De asemenea, se autodefinesc drept opozanți ai progresiștilor, încercând să aibă mesaje pro-familie, pro religia majoritară dintr-un stat și anti-LGBTQ. Pe de altă parte, mișcarea progresistă urmărea inițial dezvoltarea societății prin reforme sociale bazate pe pretinse progrese în știință, tehnologie, dezvoltare economică și organizare socială, fiind pro-minorități de orice tip, pro-migrație, incluziune socială a categoriilor defavorizate și așa mai departe. Ulterior, unele forme s-au radicalizat, fiind pentru ștergerea oricăror forme de diferențiere între categoriile de persoane, reinterpretarea istoriei și, mai recent, lupta pentru eliminarea din spațiul public a oricăror referințe la persoane care ar fi sprijinit mișcările coloniale din ultimele secole. Curentul extremist cel mai cunoscut în prezent este «woke»” (adevarul.ro). Sunt destule texte despre lupta asta în spațiul online, așa că vă invit să le citiți. Până ce noua bătălie ideologică va ajunge și pe plaiurile postmioritice. Așa, de culoare „istorică”, un fragment din „Ce-și doreau studenții români acum 110 ani? O consemnare din revista «Convorbiri literare» (Nr.10, București, Octomvrie, 1913. Anul XLVII)” de pe blogul scriitorului Vasile Gogea: „Cultivarea științei și-a frumoaselor arte nu duce la desgustul de vieață și la indiferență față de idealul național al poporului românesc. De când am putut înțelege ce însemnează cuvântul patrie și că această patrie se întinde dincolo de hotarele României de astăzi, de atunci gândul nostru stăruie mereu într’acolo. Gândul nostru nu s’a îndepărtat niciodată dela inimile acelea oțelite în atâtea dureri ale fraților noștri, pentru că sunt și ei Români ca noi și pentrucă stăruiesc să fie și să vorbească românește pe pământul unde dorm atâția strămoși ai noștri pe care niște neamuri streine vor să se hultuiască în silnicie. De aceea noi muncim fără preget să verifică adevărurile veșnice ale științei și să ne însușim luminile apusului, pentrucă’n urmă să le popularizăm la noi cu untuziasm, cu jertfe chiar. Cât privește idelul național, sufletele noastre sunt îndeajuns de pregătite și când ceasul de grea cumpănă va suna noi nu ne vom îngrozi, nu vom desnădăjdui, ci cu hotărâre toți laolaltă ne vom jertfi, fără gând de răsplată. Și țara se bizuie pe noi. Când ea va socoti că a sosit ziua jertfelor noi vom lăsa microscopul și laboratoarele și documentele vechi din arhive și ne vom duce acolo să ne sacrificăm, iar strădaniile și năzuințele noastre neclintite în idealul întregirii patriei va arăta tutulor că România n’are nevoie de nimeni decât de brațele și inimile convinse ale fiilor ei care sunt 10 ori mai tari decât piepturile de 10 ori mai numeroase ale vrășmașilor” (vasilegogea.wordpress.com). Oare studenții (tinerii) de azi sunt progresiști ori suveraniști?