Scump Zalăul, dom`le!

Daniel Săuca

O știre năprasnică a lovit în plină pandemie (mă rog, faza românească, undeva între valul trei și valul patru) liniștea postmioritică și postpascală a plaiurilor binecuvântate când de Istén, când de Dumnezeu: Zalăul e cel mai scump oraș din România! Cel mai scump la mâncare, mai precis la mâncarea din piețe. De fapt, nu la mâncare (dacă înțelegem prin asta ceva gătit, totuși) ci la prețurile unor produse de bază ce se comercializează în piețele agroalimentare: morcovi, cartofi, ceapă uscată, usturoi uscat, lapte dulce, brânză din lapte de oaie și ouă. O parte a media a rostogolit năprasnica veste: „Oraşul în care mâncarea e mai scumpă decât în Bucureşti sau Cluj, dar salariile sunt printre cele mai mici din ţară” (adevarul.ro); „În funcție de orașul în care locuiesc, românii pot ajunge să plătească și dublu pentru un coș de cumpărături cu 7 produse alimentare de bază. Surprinzător, Capitala este printre cele mai ieftine orașe, iar la polul opus este orașul Zalău” (realitatea.net); „Cel mai scump coș alimentar din țară e la Zalău” (magazinsalajean.ro); „Zalăul mai SCUMP decât Clujul” (cluj24.ro); „Unde am ajuns!? La Zalău, mai scump decât la Cluj sau la București!” (sportulsalajean.ro). Mă rog, fiecare a scris și a difuzat cum a crezut de cuviință. Povestea a pornit de la o „analiză Economica.net”, preluată de o parte a media și de minunatul facebook: „Menționăm că prețurile luate în calcul de Economica sunt medii și au fost extrase în luna februarie 2021 din datele INS utilizând un eşantion de 100 pieţe agroalimentare, 48 de oboare, circa 125 de procesatori, circa 45 de angrosişti şi circa 855 de societăţi comerciale agricole şi unităţi de cercetare şi producţie agricolă. Prețurile reflectă prima etapă de comercializare a produselor: vânzările directe realizate de producătorii agricoli sau achiziţiile directe de la producătorii agricoli” (economica.net). Dacă e așa, e foarte puțin posibil ca Zalăul să fie cel mai scump oraș din Republica România. De fapt, e probabil ca acest clasament să aibă mari probleme: „circa 45 de angrosiști”, „circa 125 de procesatori”… Și apoi, e de văzut și câți zălăuani mai fac cumpărături în piețe. Și câți dintre comercianții din piețe sunt producători agricoli… Dacă, totuși e așa cum zice economica.net și INS, e de analizat și cum a ajuns Marika neni din Vârșolț să vândă în piață la Zălau cei mai scumpi morcovi din spațiul carpato-danubiano-pontic… Dar lăsăm analiza asta pentru un alt episod din serialul dvs. preferat de desene animate statistice.