Printre aschii politice si scandaluri cu casete porno, mai mult sau mai putin mondene, romanii asteapta sarbatorile cu ochii pe calendar. Fiecare zi ce trece ii apropie de vacanta, de unul din cele mai speciale momente din an, cand cele mai multe din lucruri isi pierd din importanta, lasand locul intai grijilor familiale.
Pentru ca suntem un popor latin, sarbatorile trebuie traite in mijlocul celor dragi, mai ales Craciunul, cand casa este incarcata de miros de cozonac si de brad. Asta, daca avem bani sa ne cumparam brazi, ornamente si stelute. Nu ca preturile ar fi mult mai mari decat cele practicate anul trecut, dar in aceasta iarna buzunarul este mai gol, iar acest lucru se simte.
Fireste, poti sarbatori frumos si cu fonduri mai putine, dar criza economica si recesiunea ii face pe romani sa fie atenti la ce, cat si cum cheltuie. Si cum putini romani sunt dispusi sa taie din cheltuielile facute pentru pregatirea mesei de Craciun si Anul Nou, mai degraba vor lipsi din case brazii de Craciun, ornamentele si darurile consistente de la Mos Craciun.
Lasand la o parte acest aspect, al curelei stranse cu grija in familiile unde criza se simte si nu prea, putem sa aruncam un ochi si in casele unde lipsa banilor se face simtita in asigurarea nevoilor primare. Pentru ca si aceasta realitate, a celor atat de stramtorati financiar incat traiesc cu paine si o mana de cartofi, apartine tot Romaniei secolului XXI.
In aceste case, nu bradul si ornamentele sunt un lux, ci hrana si incalzirea. Desi nu s-ar crede, pentru ca suntem la final de an 2009 si nu in plina epoca medievala, un cozonac, o oala cu sarmale si un calorifer cald sau o masina de lemne pentru sobe pot fi miracolul pe care il spera foarte multi romani.
Sarbatorile reci si seci sunt cel mai crunt final pe care il poate imbraca un an, mai ales daca o familie ce trece prin aceasta experienta are si copii. Indiferent de saracia din portomoneu, speranta copiilor de a gasi in sacul Mosului suprize calde este la fel de puternica ca si acolo unde gramezile de bani se regasesc in cadouri sub forma de masini, telefoane mobile, imbracaminte de firma sau vacante exotice.
O speranta la fel de puternica precum amaraciunea parintilor ce nu au posibilitatea financiara de a transforma aceste visuri in realitate. Ca sa nu mai vorbim de copiii din centrele sociale, ai caror parinti au uitat de ei sau sunt plecati la lucru in strainatate, cu anii. Din nou, luxul sarbatorilor ar fi o imbratisare calda, un gest simplu, ce este si el conditionat de acelasi element: banii.
Pana la urma, cu Mos Craciun sau fara, luxul sarbatorilor poate imbraca forme cat se poate de diferite, ce tine neaparat de grosimea portmoneului.
