Salvați țara de năpastă

Daniel Mureşan

Încerc, cât de des pot, să aflu ce gândesc tinerii de azi, ce aspirații sau ce valori au. Zilele trecute, împreună cu colegii din Asociația jurnaliștilor, am făcut o vizită elevilor de la Liceul Pedagogic din Zalău. Am vorbit cu ei, le-am ascultat ofurile, am încercat să îi înțeleg. Nu sunt interesați prea mult de ce se întâmplă în societate, se simt marginalizați sau neînțeleși. Cred că și eu, când aveam vârsta lor, eram în aceeași barcă. Dar aici trebuie să intervină statul, societatea. Cu educație, cu cultură, cu educație sanitară.

Muzica reprezintă pentru tinerii de azi ceva mai mult decât un simplu gen muzical. Este un mod prin care ei percep realitatea. Semnificațiile melodiilor reprezintă mai mult decât simple cuvinte interpretate, acolo găsim forme de protest împotriva societății, poate și a minților închise. Trupa clujeană Altar, o trupă de rock metal cu mare priză la cei tineri, are o piesă cu următoarele versuri: Până când ai să taci, până când ai să rabzi/Oare când ai să zici, oare când ai să strigi?/Că te-ai săturat, că te-ai deșteptat/Că timpul tău a venit, că nu mai poate fi oprit/Vânzătorii de țară trebuie să dispară/Numele lor să piară, trădătorii să moară!/SOS Țara Românească/Salvați, salvați țara de năpastă!/Nu mai sta supus, spune ce ai de spus/Spune că e de-ajuns, strigă spre cei de sus/Nu ne otrăviți, nu ne mai umiliți/Nu fracturați, nu ne mai ruinați/Ajunge cu jaful, să înceteze dezastrul/Să-nceteze urgia, salvați România!/Se caută erou național, care să ne scape de hoți și tâlhari! Piesa a fost lansată în preajma sărbătorii naționale, membrii trupei declarând că „Am ales să lansăm noua piesă de 1 Decembrie, deoarece conține un mesaj puternic adresat tuturor românilor. Vom striga cu toții „LA MULȚI ANI ROMÂNIA!”. Din păcate, cei care ar fi în măsură să ne garanteze împlinirea acestei urări, acționează sistematic în direcția opusă, de parcă singurul lor scop ar fi să scurteze zilele României și să ucidă Speranța din noi”. Să nu credeți că doar rockerii protestează. Și celelalte genuri, mai de cartier, dar cu mare impact, au mesaj protestatar. Trupa Paraziții spune că „F***k you, România/La Parlament iei masa cu 60.000 porții duble/Aveți reduceri și când mergeți la curve/Vezi pe TV judecători la c***l gol dansând nasol/Fără control după o supradoză de prostamol. (…) Când tot mai mulți strigă «F***k you, România»/O s-o luăm la m***e în UE repede. (…) În scurt timp egal seringi plus vene sparte/Statul, frate, te rupe **** te dezbracă / Mă doare-n p*** atâta timp cât pielea mea albă încă mă îmbracă”. Grupul La Familia nu se lasă mai prejos și spun că „Ce p***a a greşit limba română!?/Trebuie să ne comportăm ca alţii, eh!?/De ce nu putem să fim noi!?/Băga-mi-aş p***a-n p***ă…/E o stare de fapt… asta…/Au început să se creadă la LA… LA… La New York…/Aici e România, în p***a mea!/Bagă bine la cap treaba asta!/România, trezeşte-te!/Aici e Bucureşti, nu New York, nu LA/Aici e România, nu e USA/Nu dolari, aici suntem plătiţi în lei/Aici suntem albi, deci hai să nu fim negri!/Fără pistoale, fără bling, fără Bentley/Vino-ţi în p***a mea în fire, nu e LA /Ce!? Aţi uitat cumva limba română!?/Ştiu, nu e cool când vă luăm morţii în p***…/E mai ca la noi, Europa Sud-Est/N-are legătură cu America Est-Vest!/Lanţul de la gâtul lui Snoop Doggy Dogg/Face cât trei case de discuri de la noi, luate la un loc/Ce dacă nu se îmbracă larg?/Ce dacă nu toată ziua m***a trag?/Ce dacă nu apreciază muzica old school?/Sunt fraţii mei, cu mâna pe inimă o spun!/Bagabonţii de Bucureşti nu fac drive-by/Dar te duc la pădure dacă n-ai să le dai!/Nu mă înţelege greşit, sunt mândru, sunt român“.

Da, mulți dintre voi vă veți simți „oripilați” de aceste mesaje. Veți spune că nu e admisibil așa ceva, că pe vremea voastră școala era școală, că respectul era respect. Dar oare v-ați întrebat de ce se comportă copiii așa, de ce nu mai au valori, de ce recurg la droguri? La întâlnirea de la Liceul Pedagogic, le-am dus elevilor câteva ziare, unde au găsit un articol despre elevii chiulangii ce merg la păcănele. Iar o elevă m-a întrebat: știți de ce facem asta? Avea dreptate, era un articol incomplet, așa că am vorbit zilele următoare cu câțiva elevi. Cred că motivele lor sunt frica unei note mici, nesiguranța, orele prea plictisitoare, dezinteresul față de anumite materii și, mai presus de toate, dorința de a fi liber. Dincolo de gardurile și porțile închise, elevii găsesc libertatea. Poate simt că sfidează profesorul care le-a dat o notă mică pe nedrept, poate s-au săturat de atâtea reguli fără noimă sau pentru că pur și simplu n-au rămas acolo să se plictisească.

De ce nu-i înțelegem pe tineri? Pentru că tinerii de azi sunt, contrar aparențelor, foarte inteligenți. Dovadă sunt realizările tehnologice care le vedem an de an. Noi credem că știm totul, că ei greșesc prea mult iar noi nu am greșit aproape niciodată, că ei sunt impertinenți și orgolioși. Ei au alte seturi de valori, iar gândirea lor nu mai are granițe. Au un curaj și o determinare incredibilă și speră să schimbe lumea din temelii. Noi nu prea am reușit!