Sălajul și anul 2024

Aproape pe toată perioada sărbătorilor de iarnă am avut telefonul închis. Am dormit mult, extrem de mult. Am deschis și televizorul, dar n-am rezistat mai mult de cinci minute. Dumnezeule! Cred că Dem Rădulescu se întoarce în mormânt. Pe cele mai importante posturi de televiziune n-am văzut în ziua de Crăciun decât țâțe și picioare aproape goale, buze de zici că erau umflate cu pompa, maneliști cât încape, veșnicele hore și mereu falsele vedete care urlau și râdeau forțat. Am dat pe știri: morți, arși, violuri, accidente, aglomerație pe valea Oltului, aglomerație la Bușteni și starea pârtiilor. Am închis televizorul și s-a făcut liniște. Copilul s-a apropiat de mine și m-a întrebat ce îmi doresc de la 2024. Parcă m-a lovit cu un ciocan în creștet. Grea întrebare mi-a pus. Îmi doresc multe de la noul an. Îmi doresc oameni buni, educați și mult mai liniștiți, pentru că acum nu văd decât o stare de agitație și de ură care parcă se accentuează de la o zi la alta și nu știu de ce. Vreau politicieni corecți, oameni care să înțeleagă că sunt acolo pentru țară și nu pentru interesele lor. Mai vreau o țară condusă de oameni care demonstrează cu faptele și mai puțin cu vorba. Visez la instituții depolitizate, conduse de oameni aleși pe criterii de performanță, de corectitudine. M-am săturat de instituțiile cu directori numiți politic. Sper la un an cu alegeri corecte, cu oameni sănătoși, cu o societate în care orgoliile să dispară. Știu, visez. Îmi doresc și un sistem de învățământ axat mai mult pe calitățile elevului, pe descoperirea talentelor și mai puțin pe obligarea copiilor să învețe ca niște mașini teoreme și exerciții care nu le vor fi de niciun folos în viață. Mai vreau alegeri corecte, candidați buni, echilibrați, nepătați. A, da, în 2024 sunt alegeri, multe alegeri. Voi știți cu cine votați? Cred că este pentru prima oară în ultimii ani când nu știu cu cine și ce am să votez. Sunt sătul de veșnicele partide, dar nu vreau nici extremism. Să ne ferească Dumnezeu de extremism, dar văd că Europa acolo se îndreaptă. Toleranța exagerată și democrația în care fiecare face ce vrea au lăsat urme vizibile în societatea europeană, o societate tot mai vulnerabilă. Îmi doresc ca România să depindă mai puțin de America și de alții. Lui Dumnezeu nu i-am cerut nimic, doar i-am mulțumit. Am mâini, picioare, ochi, urechi, văd, aud, pot munci, e perfect! La mulți ani tuturor!