România fericită

Daniel Săuca

Corurile reunite ale bocitoarelor și casandrelor patriei au amuțit, pentru câteva minute: „România e pe locul 2 în topul celor mai fericite țări din UE, în fața Italiei, Spaniei și Germaniei” (digi24.ro); „România, în top trei cele mai fericite țări din UE. Românii sunt mai mulțumiți de viață decât grecii, germanii sau spaniolii” (euronews.ro); „Surpriză în Europa: România este pe locul doi în topul fericirii din UE” (wall-street.ro). Să ne bucurăm, așadar: după România educată avem și România fericită! Lăsând gluma la o parte, e puțin probabil ca românii să plesnească de fericire. Și să aducă omagii iubiților conducători. Și povestea de mai sus e una pur statistică, ca multe altele. Și care nu dă socoteală, în fapt, de realitatea „profundă”. Chiar nu ai cum să spui, într-un sondaj, de pildă că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar în altul să afirmi că nu mai poți de fericire (satisfacție a vieții) în România. Mă rog, manipularea, propaganda se fac și cu sondaje. Depinde ce transmiți poporului. Să admitem totuși: „«Fericirea», tradusă prin satisfacția față de viață, are legătură cu veniturile, dar și cu alți factori, cum ar fi vârsta, nivelul de educație sau familia, arată datele Eurostat. De aceea, țări precum România sau Polonia sunt pe un loc fruntaș, în vreme ce Germania este la coada clasamentului, «ceea ce arată complexitatea relației dintre bunăstarea subiectivă și bunăstarea economică», observă Comisia Europeană” (libertatea.ro). Prin urmare, fericirea românilor nu ar avea legătură cu bunăstarea economică. Greu de crezut. România de după decembrie 1989 (iată, se împlinesc peste câteva zile 34 de ani de la „marea revoluție”) s-a schimbat mult și nu neapărat în bine în ceea ce privește aspectele vieții sociale (vezi și Daniel David, „Profilul psihocultural al României la 105 de la Marea Unire. Schimbări importante între 2015 și 2023”). Chiar așa, sunteți fericiți în România?