De cand cu beleaua meciului amical Romania – Franta, de pe National Arena, poporul spatiului carpato-danubiano-pontic are o gramada de probleme de solutionat: gazonul buclucas, care s-a transformat in tarla in timpul celor doua reprize de joc, Marcel Pavel, amenda si improvizatiile la intonarea imnului national si, fireste, chiar imnul national, care de acum inainte va fi intonat de scolari in fiecare zi de curs.
De fapt, la acest din urma aspect voi face referire astazi, pentru ca mi s-au parut de prost gust reactiile mai multor posturi tv fata de decizia ministrului Educatiei, Daniel Funeriu. Nu stiu daca merita facut atata caz de respectiva decizie si pun mai degraba inversunarea moderatorilor tv pe seama reatiei fata de guvernarea in tandem Basesscu – Boc. Adica, tot ce decide actuala guvernare este rau, ipocrit, fals etc., deci inclusiv decizia ca scolarii sa intoneze imnul national la inceperea orelor de curs trebuie aruncata la gunoi. Ei bine, nu sunt fan al lui Funeriu si nici nu ii vad cu ochi bun toate hotararile luate pentru bunul mers al invatamantului, dar decizia privind imnul Romaniei nu mi se pare deloc rea.
In conditiile in care suntem un popor care a rastalmacit termenul „democratie” si l-a adaptat dupa interesul si fesul personal, dand libertatea individului inclusiv de a-si face rau lui si altora, in contextul in care din scoala romaneasca ies pe banda rulanta anual zeci de mii de analfabeti si dat fiind ca nici macar la evenimentele internationale nu avem decenta de a respecta valorile nationale, consider ca invatarea imnului national este un lucru de bun simt.
Nu-mi plac comparatiile, dar sunt cazuri – precum cel de fata – in care sunt chiar necesare. Asa se face ca nu putem trece cu vederea atitudinea altor popoare fata de valorile nationale: le respecta, le promoveaza si sunt mandri de ele, indiferent ca vorbim de americani, care fac din 4 iulie un adevarat simbol, de englezi – pentru care Regina este unul din pilonii societatii britanice, pentru francezi – care in 14 iulie ies in strada pentru a-si serba tara.
La noi, lucrurile stau exact invers: ne dam cu stangul in dreptul intr-o veselie, desi meciul nici nu a inceput si bajbaim versurile imnului national de parca am fi pusi sa spunem „Catelus cu parul cret”. Incredibil, dar adevarat, la fel cum de adevarat este ca Romania e „the land of choice”, unde totul poate fi ales, chiar si versurile imnului national.
