900.000 de euro. Atat a costat proiectul Explore the Carpathian garden, adica identitatea brandului turistic al Romaniei. Cu banii astia si cu un logo reprezentand o frunza verde cu albastru, oficialii, si in special ministrul Turismului, Elena Udrea, spera sa atraga, mai ca un magnet, turisti straini pe meleagurile mioritice. Nici n-a apucat sa fie lansat, ca proiectul a si nascut ditamai scandalul, sufocat de penibil. Cica frunza din logo ar fi o copie fidela si, in acelasi timp, foarte ieftina – vreo 250 de euro, a siglei unei companii de transport. In replica, Ministerul Turismului zice ca vina nu le apartine, ca logo-ul ar fi trebuit sa fie original, cum de altfel s-au inteles cu firma contractanta si ca nu degeaba s-a spart un car de bani pentru noul brand de tara.
Costisitorul proiect nu a impresionat, insa.
Ziaristii straini sustin ca sloganul nu transmite mare lucru si ca are sanse nule sa-i convinga pe turisti din alte tatri sa ne treaca granita. Nici dinspre vocile autohtone nu se aud cuvinte de lauda. Reprezentantii agentiilor de turism din Romania nu s-au aratat impresionati nici de aspectul logo-ului si nici de mesajul pe care il transmite si spun ca muntii Carpati nu reprezinta un element recunoscut in strainatate si nici macar nu sunt specifici doar R. Plus ca ii lipseste infrastructura pe care se presupune ca ar trebui sa o gasesti intr-o gradina (garden).
Nu este pentru prima data cand statul cheltuieste o gramada de bani pentru a spala imaginea pe care Romania o are in lume. Eterna si fascinanta Romanie a costat statul roman 6 milioane de euro, in 1995. Noua ani mai tarziu, Ministerul Turismului aloca 1,7 milioane de dolari pentru Romania – simply surprizing, un proiect criticat pana si de Organizatia Mondiala a Turismului, pe motiv ca ne dezavantajeaza tara. A urmat Fabulous Spirit, Hello, soy rumeno, o campanie de peste 3 milioane de euro pentru imbunatatirea imaginii rromilor in Spania. Land of choice a costat 1,5 milioane de euro.
De fiecare data, insa, concluzia a fost aceeasi: banii s-au aruncat in vant, iar turismul mioritic continua sa fie o cenusareasa. Strainii ne intorc spatele si aleg ca destinatii pentru vacantele lor hotare unde serviciile sunt, de multe ori, peste nivelul tarifelor platite, cazarea se face in conditii cel putin civilizate, drumurile nu transforma deplasarea intr-un calvar. Iar pana ce aceste detalii nu sunt aduse si la noi in tara la un nivel de bun-simt, toti banii directionati spre promovarea turismului se duc, practic, pe apa sambetei.
