Revelion, sampanie, urlete si cioburi

A mai trecut inca un Revelion peste noi, o noapte in care lumea a petrecut, a facut bilantul lui 2011 si si-a pus dorinte pentru 2012, a scaldat totul in sampanie si a ciocnit pentru la cat mai multi ani. Eh, la poalele Mesesului, poporul a iesit in centrul orasului, sa vada jocul de artificii pregatit de administratia locala si, ca in fiecare an din ultimii zece, a fost pregatit cu tolba plina de pocnitori, petarde, sticle de sampanie si pahare de unica folosinta. Asa a inceput dezmatul. Odata ce a batut ora 0, parca s-a deschis robinetul la dezmatare: urletele au curs garla, dar sa nu va inchipuiti ca ne referim la strigate de bucurie si intampinare a noului an. Nu, noi vorbim de decibeli animalici lasati sa curga ca vinul din butoaiele fara cep. Pe nimeni nu parea sa intereseze deranjul pe care il provoaca, ba din contra, cu cat mai multe priviri atintite spre urlatorul de ocazie, cu atat mai bine. La fel si in cazul pocnitorilor. Bunul simt a fost sters cu totul din vocabularul si asa redus al multora din cei prezenti in centrul Zalaului, iar unii s-au intrecut in a demonstra in vazul lumii acest lucru, drept pentru care au varat pocnitorile aprinse sub nasul oricarui ghinionist aflat in imediata vecinatate. Ce daca respectivul era bunic cu un copil de mana? Ce daca era o tanara? Cu atat mai bine, mistocareala si prostia erau duse la extrem. Si sa nu uitam cumva de sticlele de sampanie, care au fost trantite de asfalt sa se faca tandari si ele, si necazurile anului trecut, dar si nervii acelorasi ghinionisti aflati langa vreo ceata de haidamaci. Si, Doamne, bogat a fost si acest Revelion in astfel de cete! Cred ca s-au ingramadit cate doua pe fiecare zece metri patrati si au scaldat asfaltul in cioburi si sampanie, sa se stie, domnule, ca Zalaul a intrat in 2012. Desigur, unora le este peste poate sa inteleaga ca intr-un nou an se poate pasi decent, fara sa-ti dai in petec si fara sa deranjezi cu atitudinea de haita turbata pe cei din jur. Din pacate, la fel ca la Zilele Orasului sau la Festivalul Roman, avem ocazia sa constatam ca unii zalauani au ramas in epoca de piatra la capitolul maniere si purtare. Este trist ca dupa fiecare eveniment gandit pentru divertismentul celor multi, bilantul care iese cel mai repede in fata este presarat de golanisme si vandalisme, duhneste a damfuri bogate de urina si se lasa cu trotuare si strazi acoperite cu PET-uri, cioburi, plastice, pungi de hartie si resturi de tot felul. Fara nicio indoiala, un Revelion decent ar parea de-a dreptul deprimant si apatic pentru toti aceia care ies in Piata 1 Decembrie 1918 pentru a rage ca magarii si a-si da cu stangul in dreptul in noaptea dintre ani. Ma intreb, totusi, care ar fi calea de mijloc intre regnul animalelor bipede si zalauanii iesiti sa se bucure de artificii? Cred ca pentru a gasi un raspuns au ramas 361 de zile.

Leave a Comment