Chiar daca au existat anumite voci din PDL, care au recunoscut ca s-a mintit in campania electorala din 2009, astazi, nimeni nu mai are curajul sa recunoasca faptul ca masura reducerii salariilor si pensiilor a fost luata in vara lui 2010, in conditiile in care se mintise cu un an in urma. Iar daca luam in calcul si incompetenta majoritatii ministrilor Cabinetului Boc, cu un nou fior rece pe sira spinarii, constientizam ca o trupa de politruci agramati, aflati la comanda marinarului, au luat prea tarziu niste masuri prea dure, pe care ar fi putut sa le evite. Ori, cel putin, ar fi putut sa le diminueze impactul. Asta s-ar fi intamplat, desigur, in conditiile in care politicenii aflati la putere, dar si in campania electorala pentru prezidentialele din 2009, ar fi dat dovada de bun simt si nu ar fi mintit pentru o mana de voturi. Culmea face ca acea mana de voturi sa-l fi reactivat pe Traian Basescu, acest Pinochio al politicii dambovitene.
In ultimii ani, aflati sub oranduirea portocalie, ni s-a inoculat in minte ideea potrivit careia statul social trebuie sa apuna. Cu alte cuvinte, incepeam sa fim educati ca trebuie sa muncim pentru a obtine ceva, si nicidecum sa stam cu mana intinsa pentru a pune mana pe mila statului. Perfect de acord. Ei bine, cu ce ne e dat sa ne confruntam in aceste zile? Sufocati, parca, sub greutatea propriilor neputinte, guvernantii au decis sa introduca, poate, unele dintre cele mai socialiste masuri economice, si anume marirea salariilor, cresterea punctului de pensie, reintroducerea economatelor etc. Despre ce vorbim? Desigur, despre o serie de masuri populiste, cu dedicatie speciala pentru a mai prosti inca o data electoratul, cu putin timp inaintea alegerilor din 2011. Intrecandu-si mentorul in demagogie, Emil Boc se pregateste temeinic sa devina un Adrian Nastase mai mic, insa mult mai obedient decat bombonel. In atari conditii, romanii ar trebui sa iasa in strada, sa-i ceara lui Boc sa nu le mareasca pensiile si salariile, nici sa le deschida economate.
Ceea ce nu se va intampla niciodata. Sa fim seriosi! Acest lucru nu s-ar petrece nici macar in tarile civilizate. Insa, ceea ce ii diferentiaza pe romani de ceilalti, este ca noi nu avem discernamantul si nici puterea sa refuzam sa-i mai votam pe cei care ne majoreaza salariile si pensiile in pragul alegerilor, ca apoi aceiasi politruci sa ne jupuiasca de bani, sub diverse pretexte mai mult sau mai putin intemeiate. Ar trebui ca, macar o data in istorie, sa dam dovada ca suntem cu ceva mai destepti si mai intelepti decat cei care ne iau de prosti. Oricat mi-ar placea sa traiesc un astfel de moment, am convingerea absoluta ca acest lucru nu se va intampla niciodata. Cei carora li s-au taiat salariile si pensiile la comanda marinarului, dupa ce se vor vedea cu sacosele pline cu ulei, zahar, faina, la preturi cu 30 la suta mai mici, vor alerga la vot sa nu rateze culoarea portocalie. Si asta in conditiile in care, nu cu mult timp in urma, vedeau doar rosu in fata ochilor… Dureros de ironic!
