Războiul continuă

Daniel Săuca

Războiul între puterile statului continuă și nimeni nu are de gând să îngroape securea. Presa, simbolica a patra putere în stat, dă din coate să intre în prim-planului măcelului, și în ciuda recentului îndemn papal la cumpătare (interesant, pontiful a declarat că ştirile false şi senzaţionale reprezintă „un păcat foarte grav”, cerând presei să le transmită oamenilor informaţii corecte, complete şi clare, nu ştiri părtinitoare, pline de minciună și detalii false).
Războiul între puterile statului continuă și nimeni nu are de gând să îngroape securea. Toți declamă „atacul” celeilalte părți. „Statul paralel” se luptă cu „dușmanii democrației”. Analfabeții funcționali ai democrației „iliberale” se iau de gât cu elitele societății cândva civile. A intrat în luptă și G. Liiceanu, invocând probabil cea mai scurtă chemare la răzbel din istoria noastră, cea a „Crăișorului” Avram Iancu, „No, hai!” Războiul între puterile statului continuă și nimeni nu are gând să îngroape securea. Miroase a praf de pușcă. Și a ură și a prea multă violență. Moartea Regelui a îmboldit lupta cea mare, mai ales pe facebook, spațiu „virtual” plin, din păcate, de prea multe lături și flegme.
Ce se va alege în urma minunatului conflict, în afară de praf și pulbere, nu știu acum. Anul Centenar nu se arată deloc roz. Pe cadavrul (încă, miraculos, viu al) acestei țări joacă prea mulți ticăloși pe care nu i-a interesat niciodată decât starea lor de bine. Nu cred că în 2018 lucrurile se vor liniști, și pentru că partidele, politicienii, sindicatele, ziariștii, toți reprezentanții puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătoarească) nu vor să înceteze războiul. Va avea oare Biserica un rol mai aparte la marele praznic al românimii?
E greu, tot mai greu, să fii imparțial, cum ne îndeamnă Sfântul Părinte. Dar asta nu înseamnă că e imposibil. Poate că, dincolo de ură, violență, impostură, incultură și incompetență, cuvintele-cheie ale anului ce stă să vină merită să fie: echilibru, cumpătare, unitate!