Ana Berar
Îmi e din ce în ce mai frică. La început mi-am spus ca trebuie să rezistăm până trece primul val. Nu știu de ce, dar în optimismul meu naiv am crezut că dacă vom scăpa atunci vom ajunge apoi pe o plajă liniștită, cu nisip fin, firul vieții se va reînoda și încet-încet vom reveni la viețile noastre normale.
Complet greșit! Am omis din proiecția aceea idilică faptul că acest tsunami provocat de virus a declanșat după el o mulțime de alte valuri, mai periculoase și mai perfide decât primul. Când în alte părți lucrurile încep să se așeze pe un făgaș cât de cât normal, la noi o iau razna de tot. Și iar mă învăluie frica. Doar că de data asta e o frică paralizantă, pentru că lucrurile sunt în afara mea și pot doar să asist neputincioasă la prăbușirea care se întâmpla sub ochii mei. Îmi e frică de inconștiența multora dintre semenii noștri. De indiferența în a respecta reguli, iar comportarea lor mă afectează și pe mine. Mă tem că sistemul medical va ceda. Oamenii de acolo sunt suprasolicitați de câteva luni și sunt, totuși, doar niște oameni. Făcuți și ei din carne și oase, cu familii, cu copii. Cu nevoia de a merge în vacanță. Dacă la început a fost o emulație și o mobilizare generală acum, când lucrurile merg din rău către catastrofal, ei sunt tot acolo. Aceeași, dar mai obosiți și mai demoralizați. Mi-e extrem de frică de acei politicieni care sacrifică fără a clipi siguranța generală doar pentru a câștiga câteva voturi în plus. De felul în care manipulează, de mesajele pe care le transmit fără a ezita nici măcar o clipa – mesaje contrazise de fapte, de cifre, dar ce conteaza asta… Suferința sau chiar moartea unora le este absolut indiferentă, important e ca, din cei care scapă, să îi voteze cât mai mulți pe ei.
Dar cel mai frica îmi e de prostie. De felul în care se iau orice fel de informații scrise de oricine pe facebook sau alt canal de social-media și se împraștie cu o viteză mai mare decât a virusului. Nu contează că nu știi cine este, că nu știi dacă e adevărat, se dă share la greu. Televiziunile mai pun și ele umărul la prostirea poporului. Nu contează ce spun specialiștii, nu contează cifrele, e mult mai important ce spune vreun băgător de seamă popularizat cum se cuvine.
Între timp ni se închid în față porțile Europei. Pe bună dreptate. Am devenit niște leproși și cine vrea să își bage boala în casă? Am înțeles că se lucrează asiduu la un vaccin împotriva coronavirusului. Dar cu prostia ce facem?
