Daniel Săuca
De fapt, la noi „sezoanele” politice sunt eterne (parcă). Dintr-o campanie electorală în alta. Din alegeri în alegeri. Din declarații în declarații. Din „trădări” în „trădări”. Un „new entry” în rândul „trădătorilor” ar fi domnul Bălăjel. Așa cum am scris de nenumărate ori la rubrica de față, de mulți ani nu mă mai ocup, la ziare, de politica „la zi”. Prin urmare, nu știu care au fost/sunt dedesubturile acestei „afaceri”. Altceva mă interesează însă: indiferent cine va va fi ales primar al Zalăului, lucrurile să se schimbe, în bine, și nu doar din perspectiva celebrelor investiții. M-am cam săturat să discutăm doar despre asta. Am mai scris: de când mă știu, Zalăul a fost un șantier. Poate nu e rea ideea unui dialog civilizat (îl pot modera, dacă sunt acceptat, măcar ca vechi jurnalist) între candidații la primăria urbei noastre, și pentru că dezbaterile, pe bune, au cam lipsit în ultimii (mulți) ani. Indiferent cât de „politic” sau nu vor vota zălăuanii, trăim în vremuri tot mai complicate care necesită multe: înțelegere, prudență, viziune, umanitate. Și câte altele. Altfel, în politica „mare” curg, curg râuri, fluvii de declarații, sondaje… „Ilie Bolojan afirmă că «trebuie acţionat cu un anumit sentiment al urgenţei» în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare” (news.ro); „Crin Antonescu vorbește despre sprijinul primit de la PSD și PNL: «Două partide obosite, cu un grad de deprimare»” (libertatea.ro); „Nicuşor Dan l-ar lua pe Klaus Iohannis consilier la Cotroceni: «Are proaspete toate legăturile cu toţi partenerii noştri»” (digi24.ro)… Nu le comentez, sunt alții mai buni decât mine. Din „buncărele” Zalăului, aștept, totuși, altceva de la minunata noastră clasă politică. Dar și despre asta, într-un episod viitor.
