La nivelul opiniei publice incepe sa se instaureze o stare gata sa explodeze, si anume aceea de a descoperi culpe medicale pe banda rulanta, in spatele aproape oricarei tragedii care se consuma in spitale. De altfel, recent, am vazut pe banda rosie afisata de o televiziune specializata in stiri ca s-a deschis sezonul de vanatoare la medici. In fond, sezonul respectiv s-a redeschis, pentru ca stirile impotriva medicilor se repeta, deja, cu obstinenta, cu o ciclicitate ingrijoratoare. Deloc surprinzator. Dramele umane sunt intotdeauna un subiect usor de vandut opiniei publice. Asa ca, in momentul in care apar cazuri care ar putea face aluzie la culpa medicala, la neglijenta, nepasare sau cinism in asociere cu oameni si institutii din sistemul medical, mass media pur si simplu explodeaza, subiectele cu pricina invadand micile ecrane si paginile ziarelor. Ceea ce, pana la urma, nu e neaparat un lucru nepotrivit, astfel ca nu trebuie neaparat blamat. In principiu, presiunea presei e un element important, care poate determina schimbarea in bine a comportamentului oamenilor si a institutiilor. Fie ca este vorba de o anumita institutie a statului, cum ar fi politia, finantele sau de unitatile spitalicesti. Totusi, in toata aceasta ecuatie, ceva este de condamnat, si anume maniera in care sunt abordate, in majoritatea cazurilor, aceste subiecte. Ca sa nu mai vorbim de lipsa de profesionalism sau de excesul de zel. Sigur ca da, este clar ca, deja, am intrat pe un teren minat. De cand lumea si pamantul, se stie ca este foarte greu sa inoti contra curentului. Boala si, cu atat mai mult, moartea, trezesc intotdeauna emotii si sentimente puternice. E foarte greu sa ceri cuiva, afectat de astfel de tragedii, sa gandeasca lucid si sa judece evenimentele cu detasare. In astfel de cazuri, mi se pare cat se poate de omeneste sa cauti vinovati ori responsabili pentru ceea ce ti-e dat sa traiesti. Si, uneori, chiar exista vinovati care fac parte din sistemul de sanatate. Problema e ca, la nivelul opiniei publice, a inceput sa se instaureze acea stare de spirit prin care fiecare incearca sa descopere culpe medicale pe banda rulanta. Astfel, este greu nu doar de inteles, ci si de acceptat, maniera in care, din pacate, majoritatea jurnalistilor incurajeaza o astfel de atitudine. In cele mai multe cazuri, ziaristii in cauza nu au nici acoperirea profesionala, dar nici informatiile necesare pentru a judeca lucrurile competent. Acestia par sa actioneze mai degraba din instinct, precum niste procurori care vor cu tot dinadinsul sa dea verdicte pe placul publicului. Acest lucru, fara doar si poate, inflameaza si mai mult opinia publica, valul de acuzatii la adresa medicilor, venite dinspre pacienti si familiile acestora, crescand de la o zi la alta. Si, uite-asa, intram, fara sa vrem, intr-un adevarat cerc vicios.
Cum se intampla de obicei, odata pus in miscare, efectul de bulgare este tot mai greu de oprit. Riscam astfel sa producem o serie de efecte negative, care atat pe termen mediu, cat si lung, pot inocula o atitudine refractara a maselor fata de tot ce inseamna sistemul sanitar romanesc. Si asta in contextul in care ne aflam oricum intr-o situatie de criza: tot mai multi medici decid sa plece in strainatate, dezamagiti fiind atat de atmosfera creata in jurul lor, cat si de modul in care statul stie sa stimuleze munca celor aflati in acest domeniu.
Sa fim bine intelesi! Nu mi-am propus sa fac o pledoarie pentru musamalizarea culpelor medicale, acolo unde ele sunt evidente, insa exagerarea si, mai ales, lipsa de profesionalism din partea unor institutii media pot sa arunce in aer sistemul de sanatate. Asa cum este el la aceasta ora, cu bune si rele. Pana una, alta, trebuie sa constientizam ca o astfel de abordare din partea mass media poate sa aiba, la un moment dat, un cost greu de suportat de catre toti: medici si pacienti, deopotriva. Astfel, nu este exclus ca, pe viitor, sa culegem sechelele pe care le-am plantat azi, cu atata usurinta.
