Plictiseală mare

Daniel Săuca

Am citit și eu titlul: „Studiu național: peste 50 la sută dintre tinerii din România și-au pierdut încrederea și motivația în perioada stării de urgență”. Potrivit studiului Insights PulseZ, primit la redacție, peste 60 la sută dintre tinerii din România s-au plictisit acasă în perioada stării de urgență, iar 56 la sută dintre ei și-au pierdut încrederea și motivația în forțele proprii. În plus, întreruperea bruscă a activităților cotidiene a condus la dezechilibre emoționale pentru unii dintre ei. În total, studiul Insights PulseZ a identificat 19 probleme cu care s-au confruntat tinerii în perioada stării de urgență. Mai bine de 50 la sută au simțit lipsa socializării față-în-față, iar aproximativ 35 la sută dintre ei au admis că au avut stări emoționale fluctuante și s-au simțit obosiți. Cât au petrecut tinerii în online și pe ce canale în perioada stării de urgență? Studiul citat spune că 44 la sută dintre tinerii din România au petrecut peste opt ore pe zi în online, în timp ce doar 10 la sută au petrecut mai puțin de trei ore. 33 la sută dintre ei au învățat pentru școală și tot atâția au optat să urmărească diverse filme sau seriale online. Un procent mai mare a fost identificat în rândul celor care au participat la cursuri online, mai bine de 40 la sută au optat pentru o astfel de activitate. Cercetarea amintită mai afirmă că unu din patru tineri a ales să își petreacă timpul cu precădere pe platformele de social media sau să consume conținut de pe canalele de streaming online. Și că dintre platformele preferate Instagram a fost cea mai populară cu șase din zece tineri care au consumat sau au creat conținut. Unu din doi tineri români au preferat să se uite pe YouTube în timp ce aproximativ unu din patru tineri a folosit TikTok marcând astfel intrarea platformei de social media în Top 5 cele mai folosite platforme în România de către tinerii între 16-24 ani. Prin urmare, plictiseală mare printre tinerii patriei cel puțin în perioada stării de urgență. Probabil și după. Oricum, e îngrămădeală, aglomerație, înghesuială mare în „spațiul online”. Cu ce rezultate? Bănuiesc nu prea bune. Sunt și eu de acord că generalizarea învățământului online, și nu numai, ar putea fi fatală pentru educație și cultură. Și pentru „sănătatea psihică” a viitorului de aur al patriei. Ce e de făcut? Păi, cei care se pricep (profesori, psihologi, medici) ar trebui să fie ascultați de decidenții politici și guvernamentali. Ceea ce, din păcate, nu se va întâmpla degrabă. Stimabilii sunt ocupați cu campania electorală. Cum zicea domnul președinte Iohannis: „e nevoie de alegeri pentru a reda legitimitatea administrației”…