Credeti sau nu, soarta PDL sta in perioada imediat urmatoare in mainile lui Victor Ponta si Crin Antonescu. Vizibil slabit, agasat, obosit si chiar dezamagit, Traian Basescu nu pare ca ar mai avea solutii sa isi resusciteze propria creatie. Desi multi l-ar dori deja ingropat, la aceasta ora, PDL nu este un partid mort, si nici macar muribund.
Creditat undeva in jurul a 15 la suta in cele mai recente doua barometre de opinie, PDL pare un partid care se indreapta incet dar sigur spre mormant. Un mormant sapat cu buna stiinta de chiar creatorul sau, Traian Basescu. De altfel, in dezbaterile media nici nu se mai pomeneste despre partidul lui Boc ca despre un organism viu, ci analistii se intreaba doar cine va imparti mostenirea. Si nu ne referim aici doar la praznicele organizate zi de zi, ora de ora, la televiziunile lui Vantu si Voiculescu, ci la o perceptie generalizata in randul formatorilor de opinie. Sa-i fie, oare, sortit PDL sa aiba destinul PNTCD?
Raspunsul il vom afla, cu certitudine, la viitoarele tururi de scrutin, insa, pana atunci, putem doar sa presupunem ce se va intampla cu creatia lui Basescu. Asadar, raspunsul oscileaza in jurul a doua ipoteze, confirmate la ultimele tururi de scrutin. Prima ecuatie se refera la teama unei importante zone a electoratului fata de PSD. Altfel spus, va reusi PNL sa se delimiteze de fostii – sau actualii? – parteneri social-democrati si sa se instaleze astfel de unul singur pe culoarul lasat descoperit de PDL? Semnalele care vin dinspre liberali arata, mai degraba, contrariul. In privinta detasarii de PSD, se discuta mult prea mult, fara rezultate insa: Fara doar si poate, subiectul este unul destul de delicat in randurile liberalilor. Taberele par sa fie, din punct de vedere numeric, destul de echilibrate. Cu toate acestea, imi este destul de greu sa cred ca va exista, prea curand, un mesaj unitar prin care PNL sa anunte ca s-a lepadat de pesedisti.
A doua dilema se refera la capacitatea uimitoare de regenerare a unui partid aflat la guvernare fix in preajma alegerilor. De acest aspect se tem cel mai mult atat liberalii, cat si pesedistii. De altfel, capacitatea de care aminteam mai sus a aratat-o si PNL, in 2008. Chiar daca putini le mai dadeau sanse, liberalii avand aproape aceeasi imagine cu cea a pedelistilor actuali, pana la urma, au reusit sa treaca destul de relaxat de pragul electoral.
Cat de naiv trebuie sa fii sa crezi la aceasta ora ca, indiferent de cat de adanca va fi criza in 2012, PDL nu isi va pastra ceva bani si galeti portocalii, la ciorap, pentru zile negre?! Desigur, acum nu credem ca pedelistii vor avea suficiente resurse umane si materiale sa castige viitoarele alegeri, insa nu trebuie sa uitam ca, in urma numaratorii voturilor, exista cateva portite sa-ti dublezi, chiar sa-ti triplezi artificial scorul electoral. Mai ales in conditiile in care te afli la pupitrul de comanda, in fata butoanelor pe care, sa fim sinceri, oricare dintre noi le-am apasa (daca interesul partidului ar cere un astfel de sacrificiu, desigur).
Tocmai de aceasta renastere miraculoasa se tem PSD si PNL atunci cand pledeaza in favoarea unei noi motiuni de cenzura. Pe de alta parte, o prezumtiva reusita in ceea ce priveste rasturnarea Guvernului Boc, le-ar aduce celor doua partide prejudicii importante de imagine, acestea fiind obligate, separat sau impreuna, sa isi asume guvernarea exact in cea mai neagra perioada a crizei economice. Ori, cine isi doreste acest lucru? Este, daca vreti, o dilema din care nici pesedistii, si nici liberalii nu reusesc sa iasa. Este o dilema care, deocamdata, mentine PDL pe linia de plutire, insa vaporul lui Basescu pare sa ia tot mai multa apa (ori vin, dupa caz) la bord.
