O nouă palmă pe obrazul ţării a fost dată de europeni, care nici în ruptul capului nu mai vor să dezlege corupţia de români, numai din cruda dorinţă de a amâna aderarea ţării la Spaţiul Schengen. Faptul că România şi Bulgaria sunt trecute prin sita condiţiilor preliminare a aderării nu ar trebui să însemne nimic nelalocul lui. Dar insistentele acuze legate de curupţie şi criminalitate puse în cârca poporului nu fac decât să confirme că europenii nu ne vor.
Ei ne-au găsit călcâiul lui Ahile şi ştiu că vom rămâne cu el pe vecie. Prin urmare, e acuza cea mai puternică cu care ne pot elimina de pe ring. Pe termen lung, pentru că, dacă stăm să analizăm atent ce se întâmplă în toate sistemele care ne deservesc, nu putem să credem că vreunul din ele are şanse de a se purifica de acest microb.
Dar cum nu suntem orbi, am văzut şi noi că nu suntem singurii. Şi nici nu suntem pe-atât de corupţi pe cât ni se pune în cârcă. Şi cei care ne arată cu degetul fac la fel ca noi, pentru că şi ei sunt oameni, dar ştiu să ascundă mizeria sub preş şi să nu o facă publică. Din fericire, corupţii noştri sunt puţini, sunt acei care stau de veghe la ciolane şi ciolănaşe, şi pare logic să fim împinşi înapoi în banca noastră din cauza lor.
Termenul fixat, anul 2013, va pune multă presiune pe cele două ţări. Atât oficialii europeni, cât şi ai noştri, sunt convinşi că timpul e prea scurt pentru a face lumină în lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei De când Bulgaria şi România au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, s-au menţinut unele neajunsuri în ceea ce priveşte reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei – iar în cazul Bulgariei, lupta împotriva crimei organizate. Cele două ţări nu au reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor europenilor în ce priveşte posibilitatea aplicării corecte a legislaţiei comunitare.
UE a instituit un mecanism de monitorizare care să însoţească perioada iniţială a aderării Bulgariei şi României, pentru prima dată în istoria blocului. În pofida acestui fapt, după patru ani şi jumătate, s-au înregistrat prea puţine ameliorări şi a fost adoptată decizia de a păstra mecanismul de monitorizare pentru încă un an. Tehnic, România a îndeplinit condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen, dar, curios, reprezentanţi ai unor state membre ale UE şi-au păstrat cu sfinţenie ideile conservatoare, fiind preocupaţi mai mult de informaţii subterane şi de culise, decât de realitate.
În final, căutarea lor febrilă pentru a găsi alte şi alte motive care să împiedice aderarea noastră fac dovada că nu le suntem pe plac. Bine că stau pe craca de sus şi pot decide pentru alţii. Oare au uitat cum au fost şi ei cândva? Chiar se cred atât de perfecţi şi nepătaţi, de vin să ne monitorizeze şi să ne dea lecţii şi văd paiul din ochiul altuia, dar nu văd bârna din ochiul lor?