Omul cu bun-simț e pe cale de dispariție?

Daniel Mureşan

Într-unul din eseurile sale, filozoful Ralph Waldo Emerson spunea: „Nimic nu uimeşte oamenii atât de mult ca bunul-simţ şi conduita simplă”. Da, frumoase cuvinte, însă spuse acum un secol și jumătate. Dacă transcedentalul american ar trăi azi, probabil că ar avea altă părere. Acum bunul-simț dispare cu rapiditate din societate, hoția, ignoranța sau minciuna luând locul valorilor validate de secole. Nu consider trecutul ca o culme a omenirii, dar cu prezentul mi-e cam rușine.

Eu am crescut într-o casă în care nu se înjura sau arunca cu vorbe grele. Nu s-a adus vreodată vorba cum să mințim, să păcălim sau să furăm. Discutam despre valori, etică, morală – nu folosind concepții filozofice, ci prin exemple, povestiri sau exemple din biblie. Nici la școală sau la locurile de muncă ce le-am avut nu au existat comportamente agresive. De fapt, niciodată nu am avut în jurul meu persoane fără bun-simț. Dar, mai nou, constat că s-au înmulțit cazurile de violență verbală sau chiar fizică, de lipsă de respect față de lege. E plin de ignoranță, incultură, de răutate voită, probabil toate din cauza lipsei capacității unora de a dialoga în contradictoriu, de a accepta că poate interlocutorul are dreptate. E plin Sălajul de șefi și șefuți inculți, aș putea spune chiar prostălăi. E plin de țoape ce și-au obținut postul cu partea dorsală, pline de machiaj și cu tărâțe în loc de creier.

Bunul-simț începe să devină doar o amintire, iar piramida valorilor s-a cam inversat. Peste tot se bate monedă pe familia tradițională, pe valorile creștine. Familii care nu vor să-și educe copiii în spiritul unui bun-simț elementar. S-a întors pe toate fețele educația religioasă în școli, dar trebuie observată lipsa de bun-simț a enoriașilor. La biserică stau și ascultă pioși, iar câteva ore mai târziu înjură de dumnezei și se bat.

Cred că prioritatea în țara aceasta ar trebui să fie o reformă morală. Escrocii trebuie puși în subsolul mental al societății, iar oamenii cinstiți și educați în elitele acesteia. Ar fi un bun început. Dar cine să facă această reformă? Politicienii? Bună gluma!

2 Thoughts to “Omul cu bun-simț e pe cale de dispariție?”

  1. […] crescut într-o casă în care nu se înjura sau arunca cu vorbe… Articolul Omul cu bun-simț e pe cale de dispariție? apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]

  2. Doru

    Da, bunul-simt si lipsa unei conduite morale au cam disparut. Zic „cam” pentru ca aceste valori morale le mai intalnim la scoala. Da, scoala ne-ar putea ajuta cu conditia ca profesorii sa nu-si predea doar materia, ci sa le vorbeasca elevilor si despre ceea ce face frumoasa viata sociala.

Leave a Comment