În tumultul vieții moderne, adesea observăm cu tristețe cum oamenii pot evolua și pot deveni răi în diverse moduri. De la comportamentele aparent nevinovate la acțiuni grave, transformarea către răutate pare să fie alimentată de mai mulți factori complexi și interconectați. Zilele trecute era căzut pe stradă un domn căruia i se făcuse rău, însă nimeni nu a ridicat un deget pentru a-i acorda un ajutor. Oamenii treceau nepăsători pe lângă bătrânel, privindu-l ba cu milă, ba cu dispreț. Cred că făcuse un atact de epilepsie. În cele din urmă a venit salvarea cu echipajul. Mi-a rămas întipărit în memorie episodul acesta și m-a făcut să mă simt jalnic și neputincioasă. Acum câțiva ani în urmă mi-am promis că o să rămân un om bun sau mai puțin dăunător. E o lume al naibii de haotică și lipsită de interes. Dacă un om, mai amărât și mai sărac, vine la tine și îți cere ajutorul, nu-i așa că l-ai refuza deoarece ești sceptic în privința statutului său adevărat? Adică nu mai putem avea încredere în nimeni, iar asta mi se pare o dezbinare și o rupere sfâșietoare de normele etice ale vieții. Răul în lume nu este un fenomen nou, dar complexitatea modului în care oamenii ajung să îmbrățișeze comportamente dăunătoare rămâne un subiect de dezbatere intensă. Răul uman este un concept complex iar răspunsul la întrebarea „cum devin oamenii răi?” nu poate fi redus la o singură cauză sau teorie. Este un proces influențat de o multitudine de factori psihologici, sociali și culturali. Mediul social are un impact catastrofal în ceea ce privește ființa umană. Omul nu se desprinde de sine și de bunătate doar așa, din senin. Cred cu tărie că omul nu e creat să facă rău, ci din contră. Într-o asemenea societate, cel mai bine este să fii autodidact și autoritar cu sine, pentru a nu cădea într-o asemenea capcană și într-o asemenea destrăbălare și anume: de a deveni ceva ce nu suntem, adică răi.
[…] Cred că făcuse un atact de epilepsie. În cele din urmă… Articolul Oamenii nu sunt creați pentru a fii răi apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]
ajunge un „i” la „a fi”!!!
@ claudia: Ajunge un semn de exclamație, fiind incorect să pui trei!
@anonim
Când ne dăm specialiști, e indicat să o facem în cunoștință de cauză. (Am pus punct, deși ar merge câteva semne ale exclamării 🙂 )
„Pentru a se marca creșterea gradată a intensității vocii, se folosesc mai multe semne de exclamare, numărul lor fiind în raport cu creșterea caracterului emotiv al comunicării” (sursa: dexonline.ro).
E bine, totuși, că semnalul tras a avut efect, iar autoarea a corectat greșeala!
@claudia
Într-adevăr, nu este incorect (cf. îndreptarului Academiei, par. 212), însă este de prost gust!
„De prost gust”? De ce? Că așa ți se pare? Hai că ești amunzant/ă!