O floare pe mormântul viitorului românesc

„Cultura de masă s-a degradat înfiorător, fiind infestată de grosolănie, sexualitate de mahala, incitare la ură, umor grobian, șmecherie, agramatism, ignoranţă. Televiziunile oferă 0,01% cultură. Se urmăreşte, parcă, îndobitocirea acestui neam”, spunea în celebra sa “axiomă”, regretatul profesor George Pruteanu. Dacă aceste vorbe, de un adevăr cutremurător, erau spuse acum 15 ani, este inutil să aplicăm acest adevăr absolut realității care ni se așterne astăzi, neagră și hidoasă, la picioare. Ce se va alege din acest popor? Ce ne așteaptă în condițiile în care adolescenții de astăzi nu mai au repere, nici politice, nici sociale, nici culturale și sunt prizonieri irecuperabili ai telefoanelor mobile și postărilor inepte, fără sens și conținut, pe Instagram? Ce ne așteaptă în condițiile în care învățământul românesc rămâne așa cum îl știți, mutilat de numirile politice din fruntea lui și rămas în urmă cu un secol față de alte sisteme de învățământ europene, care au fost adaptate, schimbate, simplificate și corelate cu ceea ce se întâmplă de fapt, astăzi, în viețile copiilor și tinerilor?

Ce ne așteaptă în condițiile în care politicienii de carton se bat cu cărămida în piepturile lor goale, trâmbițând programe neverosimile și aberante despre cum să-i facem pe tineri să rămână acasă și să nu-și mai caute fericirea și bunăstarea printre străini, dar totul rămâne la stadiul de vorbă goală? Nimic bun nu ne poate aștepta. În condițiile în care mass media, începând de la presă și până la emisiunile Tv, a ajuns sclavul politicului, promovând toate nulitățile și ariviștii care ajung în funcții-cheie în stat, coroborat cu faptul că pe tineri nu-i mai poți dezlipi, literalmente, de telefon, viitorul acestei țări este pe mâini murdare. Și totul din cauza celor care conduc, de la primul și până la ultimul. De aici începe molima, ca în zicala “Peștele de la cap se împute”. Cultura, ultima speranță de bine și frumos a acestui popor, a fost înghițită de gura hulpavă și băloasă a varanului cu chip politic. Asistăm la degradarea iremediabilă a ultimelor redute culturale și educaționale pe care le mai avem, și noi, cei câțiva rătăciți care ne încăpățânăm să ținem sus steagul presei, dar și dumneavoastră, oamenii care alături de noi trăiți în acest județ bătut pe vecie de soartă.

Fără să mă mai refer la ceea ce se întâmplă la nivel național, am să vă spun doar că la noi, aici, în acest spațiu strâmt și sărăcăcios, otrava politică a infestat aproape orice colț de frumos pe care îl mai aveam. Se alege praful de tot. Ceea ce politicieni par să nu vadă, deși ei știu bine asta, este faptul că nimeni nu-i mai suportă. Nici pe ei nici pe numiții lor, la fel de alunecoși și parșivi cum sunt și ei! Cum să mai suporți pe cineva în condițiile în care, o anume formațiune politică are un comportament tipic de “centură”, adică primăvara spui ceva, te juri pe strămoși că faci casă bună cu ceilalți, după care vara dai cu șutul și scuipi, iar iarna te apuci și dezgheți cu limba scuipatul de astă vară? Cine să te mai creadă?

Cine să mai investească în tine măcar un dram de încredere? Unde ți-e coloana, presupunând că ai avut-o cândva? Nu vreau să vă dau vești care ar putea suna apocaliptic însă trebuie să știți că și cei de azi, ca și cei de ieri, sunt fix la fel. La fel, dacă nu mai rău. I-am înjurat cu năduf pe cei care anul trecut au intrat în istoria urâtă a țării. I-am făcut agramați, semianalfabeți, hoți, parșivi, oportuniști. Cei mai mulți dintre ei așa au fost!  Dar haideți să-i privim și pe cei cocoțați astăzi în fruntea țării, rotiți ca pe vremuri, la rotirea cadrelor și reveniți în chip de oameni noi cu viziuni asemenea, pentru a ne duce pe drumul evoluției și dezvoltării, chipurile. Sunt la fel. Nimic nu-i deosebește de ceilalți. La fel de avizi de putere, la fel de pregătiți să facă orice doar ca să rămână acolo unde s-au cocoțat. Vedeți ceva bun, măcar un lucru schimbat în bine, de la instalarea noului Guvern? Unde sunt rezultatele promise la început? S-au împlinit 300 de zile din ziua în care a expirat termenul de… 30 de zile promis de un reprezentat cu ochii sticloși și caracter alunecos care urla în fața nației, iminenta eliminare a pensiilor speciale. S-a întâmplat ceva? În schimb, toți se vaită că nu sunt bani, că vai, moștenirea!

Nici pentru alocații, nici pentru nimic din ceea ce mai poate salva pepiniera viitorului acestei nații nu sunt bani. Îi vedem, deja, cum se mănâncă între ei. E mai mult decât evident craterul dintre președinte și primul ministru. Și cu asta, am spus deja tot. Formațiunile politice care gravitează în jurul partidului principal aflat la putere își fac deja calcule de debarcare, se fac mutări contra naturii, se scuipă, așa cum spuneam, unde s-a lins, se întind mucozitățile pe reverele pe care, ieri, se scurgeau șiroaie lacrimi de “sinceră prietenie”. Cred că ceva mai grețos și mai halucinant decât ceea ce se întâmplă astăzi, la noi, nu există nicăieri în lumea asta! În cine să mai ai încredere? Pe cine să mai crezi? Pe politicianul care deja a schimbat zece paturi politice, ca ultima traseistă? Pe cei care anunță deja listele de candidați la locale, liste care stârnesc râsul – plânsul? Pe cei care, aici, în familia sălăjeană, își dau la oase, se faultează, urzesc planuri care pe care să mai pună la pământ, se urăsc între ei și bagă zilnic strâmbe prin toate cotloanele, răzbunându-se în continuare în timp ce noi, cei cărora peste câteva luni li se va cere votul, asistăm amețiți și scârbiți la o mascaradă care nu se mai termină? Revenind la Cenușăreasa societății, cultura, da, este clar că acest stat ne vrea un popor de dobitoci. Altfel nu ai cum să promovezi evenimente ridicole, gen Cântarea României, la calup, ca acum 30 de ani, în timp ce lași deoparte sau mai degrabă lași să moară de foame orice inițiativă a unui teatru sau a oricărei alte activități culturale. Cum să mai aștepți să se întâmple ceva bun în timp ce golești singura instituție (clădire) care are ca scop cultura județului, să decimezi colectivul și să-l împarți prin subsoluri și poduri doar pentru că așa vrea pălăria ta? Cum să mai speri că tinerii de astăzi vor mai rămâne aici de vreme ce tu nu oferi nu doar șansa la o evoluție, inclusiv din punct de vedere cultural și faci tot posibilul să distrugi orice drum care ne mai poate deștepta și pe noi, ca neam, ca popor, ca județ? Să rămână pentru ce, ca să te aplaude ?

Să-ți asculte justificările interminabile și promisiuni care vin peste celelalte, putrezite deja și rămase neîndeplinite? Nu, tinerii nu vor rămâne aici pentru că voi puteți face, desigur, orice, că doar sunteți Dumnezei cu toții, însă un singur lucru nu puteți face. Ați ajuns acum, nemaifiind nimic de mâncat din ceea ce au mai lăsat ceilalți, vă mâncați între voi și deja treceți și la stârvuri, precum varanii care bălesc când văd un stârv în fața lor. Iar la noi, “morții” se întind prin toate locurile – fie că vorbim de cultură, de sănătate, de justiție, de poliție, de învățământ. Statul în sine a ajuns un mort urât, cu ochii vii. Însă un singur lucru nu puteți face și, cu siguranță, și moartea voastră de aici se va trage, chiar dacă va fi dublată de a noastră, a celor nevinovați. Nu-i puteți opri pe cei care mai au vârsta și șansa să se care de aici și să vă lase baltă cu toată “dezvoltarea” asta pe care doar voi o vedeți, iar noi nu. Nu va mai rămâne nimeni aici, iar în câțiva ani, acest județ va fi un județ al desăvârșitei tristeți, din nenumărate motive care iată, încep să capete vechime, dar mai cu seamă pentru faptul că în iernile care vor veni, grele și lungi, din tot mai multe coșuri de pe case nu va mai ieși niciodată fum.