O clipă de sinceritate

A început campania electorală. Ştiu, sunteţi plictisiţi şi sătui de filmul ăsta, ca de o mâncare care v-a produs o traumă gastronomică în copilărie şi pe care nu mai vreţi să o vedeţi în faţa ochilor niciodată. Începe să se deşire ghemul promisiunilor. “Vom face ce am spus şi acum zece ani că facem şi n-am făcut. Ba noi vom face, exact ceea ce n-au făcut ăştia, care vor din nou să nu facă ceea ce oricum n-au făcut”. Şi tot aşa. Dacă ar fi să notezi toate promisiunile pe care candidaţii la cel mai rumen ciolan dintr-o urbele fac în această perioadă ai constata stupefiat că Sălajul, cu capitala de judeţ cu tot, urmează să fie dotat cu metrou, aeroport, şosele suspendate, parcuri de distracţii, cinematografe 6D, parcuri acvatice plus cam tot ce vă mai trece prin cap în timp ce priviţi liniştiţi către zare. Campaniile electorale activează în creierul candidaţilor un neuron mai cu moţ. Care o ia pe arătură şi îndeamnă candidatul la nişte texte şi acţiuni care pot stârni, în cel mai bun caz, râsul.

Legea electorală ne mai salvează pe ici pe colo, pe noi, ăştia de trebuie să credem tot ce ni se îndrugă zilele astea, în sensul în care nu vom mai vedea spânzurate pe toate gradurile şi toţi stâlpii mutrele candidaţilor care ne zâmbesc fals în fotografii prelucrate şi promit marea cu sarea la poalele Meseşului. Măcar nu-i mai vedem dimineaţa când oricum mergem cătrăniţi către joburi sau seara când ne întoarcem cocoşaţi de gânduri şi sictir, către casă. Prin urmare, de când lumea şi pământul, lucrurile au stat şi vor rămâne, în cea mai mare parte, la fel: „facem, dregem, înfăptuim. Schimbăm, modificăm, punem în aplicare.Acţionăm, stârpim, curăţăm, construim, ridicăm. Ce înseamnă, concret, toate acestea? Aberăm! Trebuie doar să votaţi şi restul, lăsaţi pe noi!”

OK, filmul asta rămâne neschimbat, că aşa e în campanie, doar nu aveţi impresia că ei cred o iotă din ceea ce spun sau scriu pe fluturaşi şi brichete, să fim serioşi. Dacă vor ca şansele să nu moară încă din faşă, candidaţii la fotoliile de primar trebuie să ţină cont de multe lucruri în această campanie, total diferite, iar aceste multe lucruri nu seamănă deloc cu ceea ce obişnuiau să promoveze campanile din trecut. Rămâne ca isteţimea şi flerul fiecăruia să le descopere şi să le pună în aplicare. Oamenii sunt plictisiţi, sătui, încrederea lor a ajuns piele şi os. Răbdarea e şi ea praf, undeva pe fundul sacului.

N-am să spun ceea ce ar trebui făcut pentru ca un candidat să aibă şanse peste cele pe care le au ceilalţi, e treaba şi alegerea fiecăruia. Aş spune doar, în calitate de cetăţean, ce nu mi-aş dori să nu mai aud. Nu mai vreau sfaturi despre cum trebuie să-mi trăiesc viaţa, ce alegeri trebuie să fac, ce e bine şi ce e rău etc. Am o problemă cu discursurile ţinute în piaţa publică şi concepţiile din paleolitic ale unora care chiar au senzaţia că cineva ţine cont de ceea ce rostesc ei la megafon. Nu vreau să mai aud că cineva va face ceea ce oricum trebuia să facă, conform promisiunilor anterioare, având ani la dispoziţie până acum să facă. Nu vreau să fiu, din nou, păcălit şi minţit cu sloganuri ridicole din partea unora care au avut deja posibilitatea să demonstreze că vor să facă ceva pentru acest judeţ, fiind prezenţi în cel mai înalt for al ţării, însă nu au făcut nimic. Dacă acolo nu ai făcut nimic, de ce aş crede că aici ar putea să facă ceva? Nu vreau să mai ascult predici, discursuri, nu vreau să mai primesc pixuri şi calendare, să asist la spălări de creier deghizate în evenimente culturale, şi nu simt nevoia să mai văd pe facebook tot felul de postări mincinoase până în măduva oaselor şi nici să primesc în cutia poştală felicitări sau fluturaşi pentru că oricum toate ajung în gunoi înainte să le citesc şi înainte să văd ceea ce candidatul istoriseşte pe acolo.

Candidaţii trebuie să ţină cont de faptul că sălăjenii vor vota după cum îi va duce capul, interesul şi nevoia. Cetățeanul va vota pur şi simplu cum va dori el şi nu după gargara din campania electorală. Nu votează nimeni pentru un partid, cu atât mai puţin pentru cele pe care le avem sub ochi în prezent, vai şi amar de capul lor, asta ca să nu mai existe astfel de iluzii în rândul candidaţilor. Această campanie şi alegerile care vin după ea, vin pe un fond de nemulţumire generală profundă, dureroasă, aproape ireversibilă. Pe un fond de sărăcie, dezamăgire, de deziluzie şi lehamite, toate acestea simţindu-se mult mai rău în judeţul nostru, considerat, din păcate, unul dintre cele mai slab dezvoltate şi lipsite de perspectivă din ţară. Vorbă mai puţină, penibil mai puţin şi, dacă se poate, îndemnuri mai rare, utile şi atât cât e posibil, mai puţin mincinoase.

Promisiunile oricum nu le mai crede nimeni aşa că, cu cât mai puţine, cu atât mai bine. Vorba cântecului: “o clipă de sinceritate, ar fi un gest sublim…”