Luni dimineața, primele ore ale zilei, în jurul orei nouă. Vremea de afară era destul de răcoroasă, cu soarele ascuns după norii denși și cu oamenii pregătiți de o nouă săptămână. Fiecare cu programul, rutina, cu gânduri și cu treburi de rezolvat. Acest început de săptămână a fost unul cu totul atipic, după o noapte tensionată pentru întreaga politică din România. În capul meu, prezidențialele de duminică. În gândurile celor din jur, cu siguranță la fel. După o zi de duminică, în care românii au votat pentru primul tur al prezidențialelor, odată cu lăsarea nopții au apărut și primele rezultate ale scrutinului. Oameni și cifre cu totul neașteptate au reprezentat pentru mulți un motiv de a face noapte albă și de a urmări cu gura căscată evoluția prezidențiabililor.
Surprizele au apărut pe bandă rulantă odată cu primele date oficiale. Candidatul surpriză, cel care a ocupat și poziția de lider în preferințele votanților, a adus un șoc pentru electorat. Valul mare de sondaje apărut în campanie compunea cu totul un alt scenariu pentru cel de-al doilea tur. Călin Georgescu a câștigat votul a milioane de români, cifre pentru care mai toți puteau jura că le-ar obține oameni ai deja cunoscutelor și vechilor partide. Nu mare a fost însă mirarea pentru cel de-al doilea clasat. Marcel Ciolacu, deși primul până la un moment dat, a fost devansat aseară de prezidențiabilul devenit tot mai cunoscut pe Tik Tok.
Surpriza și mai mare de abia acum urma să apară. Elena Lasconi creștea timid la început, dar a reușit pe parcursul nopții să obțină un număr tot mai mare de voturi. Ea creștea consistent, Georgescu la fel, Ciolacu și el, dar de la o oră la alta însă, tot mai puțin. Primele scenarii pentru mai multe variante în configurația turului II apăreau și deveneau tot mai clare. Dacă la început așteptările erau pentru o finală Georgescu-Ciolacu… ei bine, situația scârțâia cu Lasconi care începea să îi sufle în ceafă liderului social-democrat. Se apropia cu pași repezi de a-l depăși. Ceea ce, după cum era tot mai așteptat în zorii zilei, s-a și întâmplat.
Deși confirmată victoria Elenei Lasconi și înfrângerea actualului premier, la o distanță de doar două mii de voturi între cei doi, apare și un răspuns pentru cei ce se întrebau ce rol are votul lor. Are. Chiar are. Rezultatele sunt dovada vie că fiecare vot contează, și că doar câteva mii de voturi pot da totul peste cap când, poate, te aștepți mai puțin. Nu puțini sunt cei care au refuzat vehement să meargă la urne, pe considerentul că oricum ar face-o degeaba. Este frustrant să știi că unii nu se bucură de dreptul pentru care alții și-au dat viața acum 35 de ani. Acele două mii de voturi, ce au compus cu totul alt tablou al finalei pentru Cotroceni, ar putea fi ale unor prieteni sau membri ai familiilor noastre. Cu o ușoară sau mai dură luptă de convingere, iată că de astăzi mai dispare un mit, general valabil pentru mulți români.
Fiecare vot e valoros, fiecare om e valoros și fiecare persoană care ajunge sus se află în mâinile noastre. Dacă vor mai exista dubii și oameni debusolați, e nevoie de o reflecție pentru a nu irosi ce alții doar visează. Trăim într-o țară cu multe și dificile probleme, dar schimbarea stă doar în intențiile noastre reale de a face ceva. Mobilizarea unora a dus la ștergerea oricărei convingeri pentru alții. PSD nu va avea candidat în turul al doilea pentru prima dată în perioada post-decembristă. Deși, convingerea că Ciolacu va ajunge la Cotroceni era categorică, a fost dispersată. Tot aceeași mobilizare, umbrită de tot felul de bazaconii între marile puteri, au adus în prim plan un candidat pe care încă mulți nu-l știau și la care și mai mulți nici măcar nu sperau. Părea infim, cu câteva procente modice în cele mai multe sondaje.
Fiecare vot, de oriunde s-ar afla un român, e important. Multe lupte s-au dus pentru el, și de-al câștiga pentru un întreg popor, dar și ca monedă de schimb pentru încrederea acordată de electorat oamenilor politici și partidelor. Nu-l irosi, e prețios.
[…] o zi de duminică, în care românii au votat pentru primul tur al… Articolul „Nu votez, că oricum nu contează” apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]