Florin Negoiţă
Amploarea pe care internetul în general şi reţelele de socializare în special au căpătat-o în ultimii ani este una greu de măsurat. Cantitatea de informaţii este uriaşă, calitatea acestora diferă, fireşte, iar domeniile regăsite de către internauţi depăşesc orice imaginaţie, indiferent cât de vastă ar fi ea. Impactul pe care această invenţie îl are asupra vieţilor noastre, a timpului pe care îl parcurgem zi de zi, a felului în care trăim, visăm, sperăm, cât şi asupra bucuriilor şi dezamăgirilor noastre este cu mult mai mare decât ne putem imagina.
Întorcându-mă la subiectul încă fierbinte din existenţa noastră, ca români ai acestor timpuri -alegerea Preşedintelui – pot să afirm cu tărie că internetul a jucat un rol crucial şi că în absenţa lui, „tabloul” cu siguranţă ar fi avut alte culori, alte lumini si alte umbre. Exista riscul să fi privit astăzi mai degrabă o „natură mai mult moartă” în locul acestui peisaj care de ieri pare că a prins viaţă. În mod cert campania dusă pe toate reţelele de socializare – şi aş trimite meritul suprem către Facebook – a schimbat soarta acestor alegeri. Nu trebuie să înţelegem din asta ceea ce unii, din motive de frustrare, neacceptare sau paranoia au concluzionat după afişarea primelor rezultate şi anume că noul Preşedinte a fost ales de şi „pe” Facebook. Nu trebuie să cădem în ridicol şi în cădere să ne lovim la cap, după care să afirmăm, asemeni unui crainic tv, că „vremurile de altădată erau mai sănătoase iar telefoanele cu butoane erau mai „cinstite”, nu aduceau atâtea nenorociri şi în plus, bateria ţinea mai mult” (sic!)
Domnilor, ştiinţa a avnsat, tehnologia s-a schimbat şi acesta este mersul firesc al lucrurilor, al vieţii! Vă întreb, oare dumneavoastră, cei care faceţi astfel de afirmaţii şi aşezaţi nuca în perete cu asemenea fraze, nu folosiţi internetul? Nu deschideţi niciodată un smartphone, o tabletă sau un laptop? Nu aveţi nici adresă de email nici cont pe facebook şi nici nu citiţi presa, gratuit, on-line? Da, amploarea pe care mesajele de pretutindeni au luat-o, îndemnurile, frustrarea si umilinţa diasporei, filmuleţele trimise de „internauţii” îngheţaţi de frig pe la cozi kilometrice au influenţat masiv rezultatul final, făcându-l obiectiv. Dacă adăugăm şi campania impresionantă dusă on-line de stafful fiecărui candidat, accesul printr-un singur click la informaţii, fotografii, înregistrări video, toate acestea au făcut ca entuziasmul românilor – i-aş menţiona pe cei tineri în special – să capete cote nebănuite în acest proces electoral fară seamăn în istoria României.
Cei trecuţi de prima sau a doua tinereţe i-au blamat pe adolescenţi şi pe cei mai tineri; părinţii au ridicat sprânceana în faţa copiilor, bunicii au dat din cap în spatele nepoţilor, pentru că „maşinăria” asta le-a dat lor, poate, planurile şi simpatiile electorale, de-a rostogolul. Cu siguranţă au fost destui şi cei care, nemaifiind foarte tineri, au luat decizia de a ştampila într-unul din chenare, în urma informaţiilor culese de la prietenii din liste, verişorii din Madrid sau Torino sau a convingerilor întărite on-line, pe bloguri sau trusturi de presă. Deosebirea a fost că cei tineri au făcut asta la vedere. Dar nu ştiu dacă trebuie văzut în asta un atât de mare rău cum văd unii – şi nu sunt puţini – acum, după ce avem un nou Preşedinte ales. Internetul nu trebuie până la urmă blamat dacă el nu ne-a gâdilat opinia electorală sau nu ne-a satisfăcut vreo necesitate fie ea şi una atât de importantă. Iar dacă s-ar crede că există vreo greşeală în asta, vorba poetului nepereche: „era pe când nu s-a zărit, azi o vedem şi nu e”.
Cei care încă nu sunt familiarizaţi cu acest mediu şi cu ceea ce poate face în ansamblu, de la un nivel micro al fiecăruia dintre noi până la cel macro, planetar, trebuie să accepte că viitorul lor şi cel puţin al copiilor copiilor lor, aşa va arăta. Şi până la acel viitor, ziua de azi, mâine şi poimâine, la fel. Nu „internetul” l-a înscăunat pe Santa Klaus preşedinte. Doar că, cei cu dreptul cât se poate de constituţional la vot au avut posibilitatea de a fi mai informaţi, mai conectaţi la realitatea mai mult sau mai puţin veselă care oricum exista şi fără laptopuri, tablete sau telefoane mobile. Iar dacă tinerii le folosesc mai mult decât cei mai puţin tineri asta poate fi orice numai vreo vină nu.
Tinerii noştri erau „cool” cu mult înainte ca anumite publicaţii de peste hotare să constate asta, crezând că au descoperit roata sau apa caldă. Într-un avânt nemaiîntâlnit, mai mobilizaţi şi mai determinaţi ca niciodată, ei au demonstrat tuturor că tinereţea nu e neapărat un apanaj al superficialităţii şi indolenţei sau un atribut care umblă haihui cu mâinile în buzunare. Şi că deşi ştiu să fie prudenţi, ei sunt cei care încearcă de multe ori imposibilul şi de cele mai multe ori, îşi împlinesc dorinţa.