”Nu știu alții cum sunt” – vorba lui Creangă, dar eu ca cetățean al acestei țări așa m-am scârbit de promisiuni care nu se îndeplinesc nici măcar pe jumătate. Promisiunile celor care au fost aleși. Aleși să ne conducă, să ne drămuiască bănuții, să ne inspire încredere, să ne respecte. Sigur, percepția fiecăreia e diferită și este adevărat că cel mai ușor este să critici. Un alt adevăr este și acela cu privire la faptul că numai un om care nu muncește nu poate și nici nu știe să aprecieze munca altuia. Ca cetățean al acestei țări, om simplu, am ajuns să nu mai am încredere nici în cei care, poate bine intenționați, vor să schimbe ceva. Și nu e bine, chiar deloc. Am ajuns, la fel ca alții, să nu mai văd pădurea de uscături. Sigur verdeață mai este, mai sunt și arbori falnici. De 30 de ani încoace, ne putem reproșa că am fost creduli, că am crezut în seriozitatea clasei politice, în promisiunile fără acoperire şi în ”maturitatea” politicienilor? Promisiunea este clar un instrument tradițional pentru a ajunge la alegător, pentru a-l cuceri. Ne gândim de fiecare dată atunci când folosim cuvântul ”promit” ? Ne gândim dacă vom îndeplini ceea ce am promis sau de cele mai multe ori o facem doar pentru a obține încrederea sau aprecierea celorlalți? În mod normal, atunci când ne luăm angajamentul de a face un lucru îl facem fără să fim obligați sau constrânși de anumite situații și totuși… . De ce este important să-ți respecți promisiunile? Pentru că reputația are de suferit. Chiar dacă nu ne-am respectat o promisiune care în ochii noștri pare banală, este posibil ca pentru cealaltă persoană să fi avut însemnătate, iar situația acesta i-a transmis un mesaj despre ce fel de persoană suntem. Să ne gândim la momentele când nouă ni s-au făcut promisiuni care nu s-au îndeplinit. Mai avem curajul de a ne baza pe persoana respectivă? Din păcate a devenit un obicei, în ziua de astăzi, angajamentul în îndeplinirea anumitor lucruri să nu respecte. E dovada cea mai clară că propriile cuvinte nu au nici o valoare. Atunci când ne respectăm promisiunile, arătăm respectul și prețuirea față de cei cărora le-am promis. Chiar dacă de multe ori promitem fără să ne dăm seama spunând ”am să fac asta”, sau lucruri mărunte de felul acesta, este important să fim atenți pentru a nu pierde încrederea celor din jurul nostru. Sigur, pot exista și excepții, în care, din cauza anumitor împrejurări, evenimente, situații neașteptate nu ne putem îndeplinii promisiunile la timp, însă asta nu înseamnă că putem găsi orice motiv sau putem ”înflori” ca să părem credibili. O promisiune este o promisiune! Nu contează dacă este vorba despre ceva măreț sau nu. Nimeni nu ne poate forța să promitem ceva ce nu ne dorim. Însă atunci când o facem este important să ne îndeplinim promisiunile, să spunem adevărul și să fim oameni de încredere, așa cum ne dorim ca cei din preajma noastră să fie!
În România singura promisiune care are șansa să fie ținută este promisiunea de a nu-și ține promisiunea. Da’ nu-i sigur.