Nu mai păcăliţi sportul

Parcă retrăim vremurile din toamna anului 2005. Armătura Zalău, o echipă cu renume, care a avut un cuvânt de spus la nivelul Ligii a II-a, nu a mai prezentat, “brusc şi dintr-o dată”, interes pentru autorităţile locale şi judeţene. O echipă iubită de oameni din tot judeţul, aşa cum a fost şi FC Silvania Şimleu Silvaniei, o altă formaţie ce a activat în Liga a II-a. Fotbalul era la el acasă în municipiu, mai ales că „sportul rege” din acele vremuri nu poate fi comparat cu cel actual din punct de vedere al calităţii.
Din cauza nepăsării autorităţilor publice, dar şi a patronului din acea vreme, Liviu Olar Pop, „brandul” fotbalului sălăjean avea să dispară de pe harta fotbalului românesc.
Timp de doi ani, municipiul a avut doar echipă la nivel de judeţ, FC Zalău, înfiinţată de omul de afaceri, Ioan Morar, club care avea să promoveze în Liga a III-a în vara anului 2008, după două încercări eşuate. O formaţie care, după nouă ani, va avea soarta Armăturii Zalău, adică va deveni în scurt timp istorie.
Este foarte adevărat că timp de nouă ani nu s-a realizat nimic cu această echipă, că generaţii întregi de fotbalişti sălăjeni s-au pierdut din cauza managementului defectuos. Dar, toate acestea puteau fi gândite într-un alt mod, ca astăzi să nu vorbim despre un club al cărui viitor este pus sub semnul întrebării.
Nu vreau să acuz pe nimeni, dar dorinţa de a face performanţă pe bani publici nu va fi niciodată la fel de mare ca la un club unde susţinerea financiară provine din mediul privat. Este precum o afacere în care bugetul lunar sau anual este asigurat, indiferent de profitul pe care-l înregistrează firma respectivă. Mulţi vor spune că vorbim despre sport, astfel că lucrurile ar trebui privite altfel. Oarecum, aşa este, dar nici nu se pot „pompa” bani la infinit într-un club, indiferent că vorbim despre fotbal, volei, handbal care nu-şi propune în niciun sezon un obiectiv îndrăzneţ. Ori, dacă tot se întâmplă acest lucru, ar trebui să fie promovate elementele autohtone sau cel puţin o mare parte dintre ele, nu să aducem sportivi din afara judeţului, cărora să le oferim masă, cazare, salarii decente, iar la un moment dat, noi, plătitorii de taxe şi impozite, să rămânem cu buza umflată, cum se întâmplă acum, în cazul clubului FC Zalău.
Toţi „mercenarii” care s-au jucat de-a fotbalul la FC Zalău atâţia ani nu suferă nicio secundă acum, într-un moment în care zălăuanii plâng după fotbal. Nu după FC Zalău, să ne înţelegem, după fotbal. Pe mine şi sunt convins că şi pe ei, nu ne interesează nici denumirea clubului, nici persoana care-l conduce, ne interesează să vedem o echipă cu jucători autohtoni. Dacă la handbal sau la volei este greu să faci faţă echipelor din prima divizie doar cu jucători autohtoni, la nivelul Ligii a III-a de fotbal, acest lucru ar fi posibil. Iar zălăuanii iubitori de fotbal ar veni, cu siguranţă, în număr mult mai mare la meciurile unei astfel de echipe.
Am văzut în ultimii nouă ani că Liga a II-a este o misiune imposibilă pentru municipiu. Poate chiar este o pălărie prea mare, dar nimeni nu a vrut să recunoască acest lucru în nouă ani. S-au propus tot felul de obiective neînţelese de nimeni şi proiecte în care am văzut, de la un an la altul, tot mai mulţi jucători din afara judeţului, chiar şi antrenori. Chiar a fost nevoie de aceşti oameni care astăzi ne-au întors spatele, ne-au luat banii şi nu regretă nicio secundă că FC Zalău devine, peste câteva zile, istorie?
FC Zalău nu trebuie să moară, iar cei care au decis acest lucru au făcut o mare greşeală. Va fi greu şi, probabil, va dura ani până când Zalăul va avea o nouă echipă de fotbal în al treilea eşalon. Dar, dacă tot se va dori înfiinţarea unei noi echipe în municipiu, iar banii proveniţi vor fi tot din bugetul Primăriei, obiectivele ar trebui să fie cu totul altele faţă de ceea ce şi-au propus timp de nouă ani cei care au investit în clubul FC Zalău.
Avem copii talentaţi, mulţi dintre ei sunt dispuşi să facă sport de performanţă, dar trebuie să le dăm o şansă, nu să-i înlăturăm şi să ne rezumăm la a spune: „nu au valoare de nivelul Ligii a III-a”. De ce fotbaliştilor din alte judeţe le oferim masă, cazare şi un salariu decent? De ce nu-i oferim aceste condiţii unui jucător din Hida, din Jibou, din Nuşfalău, din Mirşid sau din orice altă localitate sălăjeană unde suntem convinşi că există cel puţin un „element” dornic şi capabil să facă faţă competiţiei din Liga a III-a?
Sportul, implicit fotbalul, nu poate fi păcălit la nesfârşit, iar dacă se întâmplă acest lucru ani la rând, rezultatul este cel pe care-l vedem astăzi cu toţii – desfiinţarea.
Unde sunt politicienii pe care i-am votat, cei care au afirmat că le pasă de viitorul copiilor noştri şi ai lor, directorii şi conducătorii instituţiilor sportive şi cluburilor sportive din judeţ pe care partidul i-a „uns” într-o funcţie de conducere. Acum este momentul să se implice cu adevărat ca fotbalul, chiar şi voleiul din Divizia A2 să nu moară.
Desfiinţăm echipe, avem un stadion municipal într-o stare deplorabilă, spaţii foarte puţine în care copiii noştri pot face cu adevărat mişcare şi asta, pentru că sportul a ajuns să fie adânc politizat, după modelul aplicat la nivel naţional.