Nişte privilegiaţi

Asistăm, uimiţi, la o avalanşă de creşteri salariale în sectorul public, completate de promisiuni care mai de care mai ameţitoare privind alte majorări care urmează să fie aplicate potrivit legii salarizării unice.
Şi de această dată, în avantaj sunt doar angajaţii de la stat, care continuă să se bucure de un statut privilegiat şi pentru care puşculiţa banului public se deschide des, mult şi fără vreun calcul de prudenţă. Nu doar că se bucură de siguranţa locului de muncă, de scaunul călduţ în care îşi desfăşoară activitatea, dar au şi norocul de avea parte de o creştere consistentă a sumei pe care o vor încasa în fiecare lună pentru munca prestată. Unde mai punem diurna, primele, sporurile, deplasările în străinătate, zilele libere, programul scurt şi câte şi mai câte, pentru a asigura tot confortul de care are nevoie orice bugetar pentru a-şi desfăşura activitatea.
La polul opus, lucrătorul din sectorul privat, nevoit, în foarte multe cazuri, să se mulţumească cu salariul minim pe economie şi lipsit de posibilităţile colegului de la stat. Mai mult decât atât, fiecare majorare a minimului pe economie pune presiune pe umerii angajatorului din mediul privat şi intensifică pericolul ca acesta să ia în calcul disponibilizări de personal, închiderea firmei sau relocarea afacerii pe meleaguri unde costurile cu forţa de muncă sunt net inferioare.
Iar ca discriminarea să fie mai mult decât evidentă, Guvernul a făcut un plan ce prevede ca în ianuarie 2018, în sectorul public să nu existe salariu mai mic de 1.760 de lei. Cât despre cei mulţi pe spinarea cărora trăiesc bugetarii răsfăţaţi, acestora nu le rămâne decât să îşi pună pofta în cui, nu de alta dar planul la care ne referim nu îi incude, guvernanţii fiind conştienţi că o majorare de această natură ar fi prea tare pe angajatorii din domeniul privat.
În aceste condiţii, nu ar trebui să ne mire bătălia ce se poartă pentru orice post scos la concurs în instituţiile statului, indiferent că vorbim despre unul de şofer ori femeie de serviciu, sau de o funcţie cu greutate. Şi nici că pentru ajunge să ocupi un astfel de scaun cald, sigur şi bine remunerat, o vorbă bună ori o relaţie sunt mai mult decât necesare!