Nevoia – cel mai bun profesor

Oricine ce ar zice, românul a fost și va rămâne în continuare cetățeanul care știe să se descurce în orice situație. Se va adapta, atât la bine, dar mai ales la greu. Românul mereu a găsit soluții. E adevărat că multe dintre ele, dintre soluții, au fost și încă mai sunt „penale”, dar vorba aia cu „s-a descurcat” este specifică nouă. Până la urmă, hoțul neprins e negustor cinstit, iar caravanele vor trece indiferent de mulțimea câinilor adunați în jurul lor. Românul care muncește cinstit e sărac. Expresia sărac și cinstit e una pleonastică. De ce să rămâi sărac când poți să te descurci? De ce să muncești să plătești taxe și impozite pentru doi lei munciți, când poți să îi bagi în buzunar fără la mai plătești nimic? Asta se întâmplă și în cazul schimbării la contractele de muncă part-time care au intrat în vigoare de la 1 august. Peste un milion de angajați cu contracte de muncă part-time vor plăti impozite la nivelul salariului minim pe economie. Prin supraimpozitarea care a intrat în vigoare în ultima lună de vară statul a dorit să crească încasările de la buget, dar efectul va fi exact invers. E clar că munca la negru este încurajată. Și vorba unui om sărman, „când n-are gura meu ce să mânâncă”, chiar nu-i mai pasă nimănui de acte, impozite, taxe, cinste și omenie. Când ești fentat în permanență, înveți și tu să-i fentezi pe alții, iar cu stomacul lipit de spate nu se pot face performanță. Mediul în care trăim își lasă amprenta teribil asupra noastră. La noi, hoțul e paznicul cinstit, matracuca – fată mare, iar nevoia – cel mai bun profesor.