„Autonomia nu înseamnă secesiune, autonomia este o doleanţă a comunităţii maghiare, care la un moment dat se va realiza”, a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, dând semnalul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2012. Din nou cuvântul magic „autonomie”. „Autonomie teritorială”, se înţelege, chiar dacă nu se spune explicit. Ştiţi când au avut maghiarii „autonomie” în România? În timpul stalinismului: Regiunea Autonomă Maghiară (1952 – 1960), Regiunea Mureş – Autonomă Maghiară (1960 – 1968). Se ştiu oricum aceste lucruri. Ceea ce pare oarecum spectaculos este că un imaginar „model european” s-ar baza pe un explicit model sovietic de „rezolvare a problemei minorităţilor”.
Patriarhia Română vrea să managerieze toate „locurile de veci” şi să elimine iniţiativele private. Adică cimitirele private. Mişto: unde vreţi să fiţi îngropat – la stat sau la privat? Altfel, cel mai sigur lucru din viaţă, moartea, oferă Bisericii (sau unor preoţi) o sursă sigură de venit. Ca să nu zicem profit. Oricum nu se impozitează.
Cine rămâne la Cotroceni? Nu mai are, destul de probabil, nicio importanţă. Ca şi votul românilor la referendum. Şi posibila demisie a prea-suspendatului.
„Asta e măreţia dreptului, toate legile lasă loc de interpretări”, a declarat preşedintele onor Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Mişto: toate legile sunt interpretabile. Depinde, aşadar, de cine şi cum le interpretează. Iată o posibilă imagine a României postdecembriste.
Ion Stavre, de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a declarat că România consumă mai multă televiziune decât Europa occidentală şi că în ţara noastră există mai multe licenţe de radio şi televiziune decât în SUA. Mişto: iată încă o imagine a României actuale, de criză.
Centrul Român pentru Studii şi Strategii a realizat un sondaj de opinie în perioada 7 – 23 iunie a.c. despre opiniile românilor referitoare la unirea cu Republica Moldova. Potrivit sondajului, 87,25 la sută dintre români îşi doresc unirea cu Republica Moldova. Şi dacă ei nu ne vor? O să trăiesc oare acest „moment magic”?…
Daniel Săuca
