Mutații electorale

Mult s-au chinuit autoritățile până au ouat o decizie, evident, cocoșată, ca multe altele luate pe timp de pandemie. După ce că elevii noștri vor începe școala într-un context tulbure, cu măsuri de prevenire, dotare și condiții care lasă mult de dorit, mai marii sălăjeni au trântit „bejul” într-o situație care oricum era maro, fix în incinta Colegiului Național „Silvania”. Parcă nu ar fi fost suficiente riscurile la care copiii noștri sunt supuși, intrând în sălile de clasă după doar câteva ore de la închiderea urnelor; hai să îi mai expunem suplimentar altor riscuri ce puteau fi evitate dacă această decizie ar fi fost luată cu cap. Oare părinții acestor elevi au fost întrebați dacă pot schița un zâmbet afirmativ în fața acestei decizii? Ce caută BEJ-ul într-un liceu – nu știe nimeni, în afară de cei care au considerat că acest loc este cel mai potrivit, că traficul și foiala  specifice acestei perioade de depunere a candidaturilor, dar și după, nu reprezintă mare scofală cu risc pandemic. Dăm cu clor și e ok, că doar la noi, în Sălaj, cazurile sunt puține, așa cum sunt și testele, de altfel. Aceste alegeri care ar fi trebuit să aibă loc doar în condiții de normalitate și nu într-un moment în care suntem în urcare către creasta celui de-al doilea val pandemic, reprezintă un risc mare pentru sănătatea noastră, a adulților, iar acum o dată în plus, pentru cei mici. Iar cum vârsta persoanelor infectate așa cum arată statisticile, scade vertiginous, uite cum îi punem pe copii sub formă de scut și de această dată, invitându-i în clasele lor care în prealabil au fost tăbăcite cu coronaviruși și alte tipuri de „carcalaci”, grație miilor de oameni care vor trece pragul secțiilor de votare.

Interesul este mare și îl știți: aceste alegeri nu mai puteau fi amânate pentru că ne așteaptă o toamnă cu sărăcie lucie. Banii din visteria statului se vor termina. Se pun lacăte groase pe economie, pe agricultură, pe turism, se închid porțile în multe ramuri ale  producției, mai ales în cea industrială. Deja doliul se așterne peste multe sectoare economice și vedem cu toții asta cu ușurință. Multinaționalele încep să angajeze firme de dezmembrări utilaje, se coc liste consistente cu indisponibilizări, terasele, restaurantele și hotelurile sunt în moarte clinică. Agricultura este, de departe, „mortul anului”. Mii de hectare de porumb, grâu, rapiță și alte culturi sunt compromise aproape total. Nimeni nu știe ce vom mânca la iarnă și la primăvară, noi și animalele. Țăranii sunt disperați, plâng și se roagă la Dumnezeu să mai poată salva ceea ce se mai poate salva din acest dezastru uriaș. Pământul nu mai poate fi lucrat, cel puțin în partea de sud, sud-est și est a țării, acolo unde nu a mai plouat de o jumătate de an. Livezile sunt uscate, pomii fără rod, parcă această pandemie nenorocită a venit și de sus, din cer, nu doar de pe pământ. Oamenii își pierd locurile de muncă, patronii care cândva o duceau bine, nu mai au cu ce să-și plătească nici facturile sau materiile prime, nici vorbă să mai dispună de rezerve de bani pentru salarii. Pensionarii se mulțumesc, pe mai departe, cu un 14 la sută care nu poate acoperi furăciunea ordinară a statului față de ei și asta doar dacă adăugăm că părinții și bunicii noștri au fost jecmăniți timp de peste patru ani nefiindu-le acordată indexarea la rata inflației fiecare 1 ianuarie la care trebuia obligatoriu să se adauge procentul de 50 la sută din creșterea salariului mediu brut. Doar în acest an, prin indexările legale și obligatorii ce trebuiau aduse pensiilor, părinții noștri au fost furați, în medie, cu 140 de lei pe lună, gaură ce va ajunge la finalul acestui an la suma de aproape 1.700 de lei. Răstimp, pensiile speciale, alea pe care le înjura de toți sfinții domnu’ Rareș & Compania de Sunet, nu doar că nu au fost scoase în șuturi din ecuație, ba chiar se vor mări și acelea! Asta ca să înțelegeți, în câteva rânduri, ce înseamnă, de fapt, și aceste măriri. Evident că și pesediștii ar fi făcut la fel, asta ca să nu-mi mai sară cineva în cap că îi înjur pe ăștia de acum și îi mângâi pe ceilalți. Nicio Putere n-ar fi putut mări pensiile cu 40 la sută, indiferent de care parte politică ar fi fost, însă aici discutăm de obligații pe care statul nu și le-a îndeplinit, de peste patru ani, față de pensionari!

Ne așteaptă luni grele, spre cumplit de grele. Cei mai mulți români nu știu cu ce vor plăti facturile la gaze naturale, electricitate, de unde vor scoate bani pentru lemn, pentru medicamente, mâncare și celelalte cheltuieli pentru lucruri fără de care vor aluneca, fără șansă de scăpare, în prăpastia sărăciei și a disperării. Toate acestea se găsesc undeva sub pata uriașă, neagră și toxică a intereselor politice, implicit a acestor alegeri. Cei care vor câștiga vor rânji ca niște măști cu măști, în spatele ușilor închise și își vor freca palmele; cei care vor mai pierde, se vor regrupa, asemenea unor viruși care, indiferent cu ce i-ai bombarda, reușesc prin mutații și mutări, traseism nerușinat, prostituție politică și mai ales lingușeală, să adapteze și regrupeze pentru a profita, de pe o altă poziție de această dată, de colțul de ciolan rămas liber.