Morală şi moralitate

Daniel Mureşan

De-a lungul vremii, am cunoscut numeroase personaje, politice sau nu, ce vremelnic au fost şefi. Mulţi dintre ei nişte neica-nimeni experţi doar în linguşeli sau la fofilat prin ungherele vieţii. Indivizi urbanizaţi forţat, produşi de o oligarhie falsă, fără niciun merit.
Pe oportunist îl recunoşti mai întâi prin ţinută. Orice ai pune pe el, tot de la second pare că e. Mai apoi, îţi dai seama cu cine ai de-a face după felul cum urlă. El doar aşa se poate impune. Ca să dea bine la prostime, musai e apropiat de vreo biserică, face pe evlaviosul, este membru în ceva for de conducere creştin. Dar cel mai bine îl recunoşti după vocabular. E un amestec de regionalisme cu expresii auzite la televizor.
Intelectualul în cauză nu înţelege că o funcţie publică vremelnică nu-l face cult sau educat. Nivelul lui de competenţă e asemenea unui brigadier CAP, alterând întreg mediul în care interacţionează.
Baiu-i că oamenii aceştia apar în conferinţe de presă, sunt lideri de opinie. Traseişti sau transpartinici. Nu contează, mulţi îi ascultă cu gura căscată. Sunt ca aburul, nu-i poţi identifica. Exemplare ale kitschului la superlativ.
Zilele acestea toţi au sărit la beregata lui Cîţu, că a condus băut acum douăzeci de ani. Sigur, nu e un comportament demn de un prim-ministru. Problema e cine îi sare la gât. Cei pe care îi cărau colegii, căci erau rupt de beţi pe la petreceri. Cei care au plin de dosare penale, doar că acum sunt parlamentari şi au scăpat deocamdată. Cei care se urcă la volan beţi dar nu-i controlează nimeni, doar nu te poţi pune cu demnitarul. Hoţul strigă hoţul. De fapt, politicienii hoţi şi corupţi ne-au dezbinat, au creat false probleme, ne-au sărăcit şi material şi moral. Un popor sărac poate fi foarte uşor manipulat.